Sfântul Dumitru, sărbătorit pe 26 octombrie, este o zi cu o semnificație aparte în cultura și tradiția românească, fiind un moment de respect și venerare, dar și o zi marcată de diverse interdicții. Considerat sfârșitul sezonului pastoral, această sărbătoare vine cu numeroase credințe populare și superstiții.
De Sfântul Dumitru, se spune că este important să eviți conflictele și resentimentele. Se crede că orice ceartă sau gând negativ poate aduce tensiuni în relațiile din familie și între prieteni. Păstrarea unei atitudini pozitive este considerată o protecție împotriva energiilor negative, iar armonia cu cei din jur ar atrage prosperitate și pace pentru lunile de iarnă care urmează.
În tradiția populară, Sfântul Dumitru este considerat ocrotitorul păstorilor și agricultorilor, iar în ziua de sărbătoare, se recomandă abținerea de la orice activitate gospodărească, mai ales de la cusut, spălat și munci agricole. Se spune că acest lucru ar atrage lipsuri materiale și necazuri în casă, iar nerespectarea acestei reguli ar putea atrage pierderea recoltelor și a bunurilor din gospodărie. În unele regiuni, sătenii consideră că, dacă muncile sunt amânate în această zi, Sfântul Dumitru le va proteja familiile de pericole și de boli.
O altă superstiție legată de Sfântul Dumitru spune că focul din vatră trebuie să fie întreținut toată noaptea, deoarece căldura reprezintă protecție și un semn de belșug pentru gospodărie. În plus, focul din vatră simbolizează protecția divină care îi ferește pe cei din casă de spiritele rele și de ghinion. În multe sate, este un obicei să se facă un foc de Sfântul Dumitru pentru a alunga răul și a aduce căldura spirituală pentru iarna care vine. Acest ritual este asemănător cu focul de Paște și semnifică reînnoirea energiei și a vitalității în casă.
Conform tradiției, se spune că a da bani sau obiecte din casă de Sfântul Dumitru ar putea duce la pierderi financiare pe termen lung. Această credință provine din ideea că Sfântul Dumitru marchează sfârșitul anului agricol, iar odată cu acesta, resursele ar trebui conservate și protejate pentru iarnă. Este un moment în care oamenii sunt sfătuiți să fie economi și să-și păstreze bogățiile și resursele pentru a nu întâmpina dificultăți financiare.
În multe zone din România, sătenii respectă anumite ritualuri pentru a primi protecția Sfântului Dumitru. În Oltenia, de exemplu, femeile pregătesc colivă și împart mâncare pentru sufletele celor trecuți în neființă. Ignorarea acestor tradiții poate aduce, conform superstițiilor locale, neplăceri și ghinion. Totodată, bătrânii cred că respectarea acestor obiceiuri aduce noroc și sănătate pentru întreaga familie.
O altă credință populară recomandă să nu porți haine vechi sau rupte de Sfântul Dumitru. Acest lucru este văzut ca un simbol al sărăciei și, conform superstițiilor, poate atrage ghinion. În schimb, purtarea de haine curate și noi este asociată cu prosperitatea și norocul în anul care urmează. Se spune că această zi trebuie să fie respectată și printr-o înfățișare îngrijită, pentru a atrage bunăstarea și respectul.
Un alt aspect important de Sfântul Dumitru este generozitatea față de cei nevoiași. Se crede că a da de pomană în această zi nu numai că îi onorează pe cei plecați dintre noi, dar aduce și protecția sfântului asupra familiei. Este un obicei să se ofere alimente, mai ales fructe sau pâine, pentru ca binecuvântările să se întoarcă în casa dăruitorului.
Sfântul Dumitru este o zi plină de semnificații și reguli nescrise în tradiția populară, iar respectarea acestora este considerată un semn de protecție și de prosperitate. Aceste superstiții, transmise din generație în generație, sunt respectate cu sfințenie de românii care cred în energia pozitivă și în protecția adusă de acest sfânt asupra familiei și a gospodăriei.