Ce conține vaccinul anti-covid-19, de fapt. Un medic infecționist rupe tăcerea

Într-o perioadă extrem de tensionată din punct de vedere medical, tot mai mulți români se arată sceptici cu privire la vacicnurile anti-Covid-19. Fie din dezinformare sau dintr-o informare eronată, oamenii refuză să facă vaccinul salvator. Medicul specialist Elena Gheorghe explică motivele pentru care cetățenii ar trebui să primească ideea vaccinării fără îndoială.

Când a apărut prima dată vaccinul

Pentru a înțelege mai bine conceptul de vaccinare, medicul infecționist de la „Matei Balș” a vorbit despre momentul în care a apărut prima dată variola, o boală infecțioasă și contagioasă, produsă de virusul variolic. Din păcate, până la descoperirea acestui virus, infecția a cauzat multe decese pe o perioadă lungă de timp.

În anul 1796, cercetătorul englez Edward Jenner a promovat variolarea, adică inocularea virusului variolei prezent la bovine în organismul uman. Astfel, a putut demonstra că oamenii ar putea fi protejați în modul acesta de forme mult mai grave ale bolii.

Dezvăluiri tulburătoare despre ultimele zile ale lui Gabriel Cotabiță. Familia l-a internat în mare secret, prietenii nu mai știau nimic de el

S-a aflat care este cauza morții lui Gabriel Cotabiță! S-a confruntat cu...

Bendeac a șocat toată țara după moartea lui Cotabiță! De ce nu a vrut să se împace cu el

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Un experiment similar avusese loc și în anul 1774, atunci când Benjamin Jetsy, un crescător de vite, imun la variolă după ce a contactat de la animalele sale virusul, a dorit să inoculeze virusul și în organismul soției și celor doi copii pentru a le oferi imunitate. Același rezultat de imunizare l-a observat și în cazul lăptăreselor care contactaseră deja virusul de la animale.

În ciuda rezultatelor sale favorabile, Benjamin Jetsy nu a publicat experimentul său, urmând ca Edward Jenner să promoveze puternic conceputul de inoculare al viruslui.

Ulterior, savantul francez Louis Pasteur, ca semn de omagiu față de experimentele lui Edward Jenner, care au adus o speranță de viață în plus, a propus ca termenul de vaccinare, având ca origine cuvântul “vacca”, animalul de la care s-a recoltat primul antigen, să fie folosit ca denumire pentru procedurile dedicate protejării împotriva bolilor, prin inocularea unei substanțe externe.

Ce conțin, de fapt, vaccinurile

Pentru că nimeni nu a abordat într-un subiect mai amplu acest subiect, cetățenii au primit frânturi de mesaje din care să extragă doar părțile care par cele mai plauzibile. În realitate, conținutul vaccinurilor este complex și diferit, însă medicul Elena Gheorghe atrage atenția că “Vaccinul anti-Covid-19 NU conţine virus, NU produce boala şi nici NU modifică sau schimbă genele, aşa cum s-a speculat‟.

Medicul a realizat o clasificare a vaccinurilor după conținutul biologic, subliniind faptul că fără aceste ingrediente, eficiența acestora nu ar putea fi dovedită. De asemenea, specilistul a subliniat că vaccinurile nu pun în pericol siguranța persoanelor car ele primesc.

„Trebuie reamintit faptul că vaccinurile se clasifică, după conţinutul biologic, în:

– vaccinuri care conţin microorganisme vii atenuate (BCG, ROR, varicelă, gripă, rotavirus);

– vaccinuri care conţin microorganisme inactivate (poliomielită, rabia, gripă, pertussis);

– vaccinuri care conţin componente microbiene purificate, proteice sau polizaharidice conjugate proteic (haemophilus influenzae tip B, pneumocicic, meningococic);

– vaccinuri care conţin anatoxine (toxine microbiene atenuate lipsite de toxicitate) – tetanos, difterie;

– vaccinuri care conţin proteine recombinate (HPV).

Vaccinurile mai conţin:

adjuvanţi: au rolul de a stimula producerea de anticorpi, cât şi de a ajuta alte componente ale vaccinului să acţioneze – sărurile de aluminiu, sulfat de potasiu şi aluminiu, fostat de aluminiu etc.;

aditivi: au rolul de a stabiliza vaccinurile virale vii, pentru a proteja ingredientele active de degradare, de anumite condiţii, cum ar fi căldura, lumina, umiditatea, îngheţul – gelatină, albumină umană, zahăr din fructoză, lactoză, aminoacizi;

antibiotice: au rolul de preveni contaminarea bacteriană sau fungică a vaccinurilor în timpul procesului de fabricaţie – neomicina, streptominica, polimixina B, amfotericina B etc.;

agenţi de inactivare: au rolul de a elimina efectele dăunătoare ale toxinelor bacteriene şi de a inactiva virusurile – formaldehidă, glutaraldehidă;

reziduu-celulă: proteina din ou, care se găseşte în vaccinurile făcute în ou – (gripă, febra galbenă) sau embrion de pui (ROR);

proteină din drojdia de bere, care se găseşte în vaccinurile pentru hepatita B, în care transferă celulele de drojdie în gene, care decodifică antigenul de suprafaţă al virusului hepatitc tip B”, a transmis renumitul medic, potrivit clickpentrufemei.ro.