Ce cod poștal am? Este întrebarea pe care mulți dintre noi ne-am pus-o în momentul în care am trimis o scrisoare, un colet sau o sumă de bani și ni s-a cerut codul poștal. Unii nu știu nici măcar ce reprezintă această înșiruire de cifre.
Codul poștal este o serie de cifre și/sau litere adăugate unei adrese poștale cu scopul de a sorta corespondența. Mai precis, fiecare adresă are un cod poștal care aparține de un oficiu poștal, iar atunci când sunt triate plicurile sau coletele, acestea sunt trimise către oficiile poștale în funcție de codurile specificate. De acolo, sunt luate de poștași și duse la domiciliile cetățenilor. Se procedează așa pentru a nu se produce confuzie, în condițiile în care într-un stat pot exista mai multe localități care au același nume și chiar străzi cu același nume în localități care se numesc la fel.
În România, prima codificare poștală s-a făcut în anul 1974, când fiecare localitate a primit câte un cod format din paru cifre. În anul 2003 a intrat în vigoare un nou model de cod poștal, format din șase cifre. Acesta a fost gândit astfel încât să reducă timpii de operare în oficiile poștale.
Prima cifră din codul poștal (de la 0 la 9) reprezintă cele 10 regiuni poștale ale României. A doua cifră reprezintă unul dintre județele unei regiuni (de la 0 la 5). În București, care are 6 sectoare, a doua cifră din cod este între 1 și 6, iar 7 și 8 sunt pentru județele Giurgiu și Ilfov.
Ultimele patru cifre din codul poștal reprezintă reședințele de județ, orașele, satele (cu precizarea comunei), străzile, porțiuni de străzi și imobile. Pare complicat, dar aceasta a fost cea mai simplă soluție pentru a nu se mai încurca localitățile cu același nume.
O listă completă cu toate adresele din România, atât din București, cât și din celelalte localități din țară și codurile poștale aferente, poate fi consultată accesând link-ul de AICI.