Ce chin îndura sora lui Nicolae Ceauşescu din cauza Elenei. Ce o obliga să facă, de fiecare dată

Noi dezvăluiri au fost făcute despre Elena și Nicolae Ceaușescu! Se pare că soția dictatorului român o punea să treacă pe sora partenerului său printr-un adevărat chin de fiecare dată când aceasta cerea să facă un lucru considerat normal de mulți oameni.

Adevărul despre relația dintre Elena Ceaușescu și sora soțului său. Ce s-a întâmplat între cele două

IPS Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, a discutat despre cuplul format din Nicolae și Elena Ceaușescu într-un scurt fragment din ‘Toată vremea-și are vreme’, volumul al III-lea, unde a tratat dezastrul de la Mânăstirea Bistrița vâlceană.

„Ca să ne amintim şantierele în restaurare din Eparhia cea lungă şi lată cât o Elveţie, va trebui să începem cu Mănăstirea Bistriţa vâlceană. Mare nenorocire s-a întâmplat acolo, vreme de multe secole.

Mihnea cel Rău, supărat pe boierii Craioveşti, la începutul secolului al XVI-lea, a dărâmat mănăstirea, rămânând doar bisericuţa mică, numită bolniţă, pe ai cărei pereţi se zăreşte şi azi, semnătura scrijelită, pe frescă, Alexandru Odobescu, ministru pe vremea lui Cuza, care nu înţelegea mare lucru dacă zgâria ca ignoranţii, cu cuiul pe pereţi şi mai ales pe pictură.

Decretul 410 din 1959, aşa cum am mai amintit, a golit mănăstirile de călugări şi călugăriţe din România. Cu Bistriţa s-a întâmplat acelaşi lucru.

Acolo s-a instalat o şcoală de asistaţi social, care au distrus aşezământul, iar când au plecat au vandalizat, pur şi simplu, întregul ansamblu.”, a scris IPS Calinic, pe Facebook.

IPS Calinic, totul despre dezastrul de la Mânăstirea Bistrița vâlceană

De asemenea, arhiepiscopul Argeșului și Muscelului a povestit cum asistații sociali au reușit să distrugă respectivul loc. El și Episcopul Gherasim s-au hotărât să facă o restaurare a locului pentru a repara stricăciunile produse.

„Când am mers cu Episcopul Gherasim am găsit un dezastru. Întreaga clădire a mănăstirii era cuprinsă de cancerul numit ciuperca Merulius lacrimans.

Această ciupercă intrată în clădire distruge tot lemnul. Aşa am găsit îmbolnăvită una din cele mai frumoase mănăstiri de sub Carpaţii Olteniei.

Deşi Episcopul Gherasim considera că este mai bine să facem o restaurare, mai ales de suprafaţă, că nu erau bani, la îndemnul meu, ne-am hotărât să se restaureze mănăstirea integral: decaparea cetăţii, suprimarea întregului lemn – uşi, ferestre, tavane, duşumele, acoperişuri.

A fost o muncă enormă. Am adus pe fraţii Bănică de la Bolintin: Marin cel cuminte, tăcut şi harnic peste măsură – s-a şi infectat de microbi tot decapând la clădire – şi Paul cel isteţ cu întreaga echipă de lucrători.”, a mai scris IPS Calinic.

Cum a fost restaurat locul, de fapt. Volumul de muncă a fost imens

Cei doi s-au pus pe treabă și au reușit să adune câțiva oameni pentru a se asigura că locul o să fie la fel de frumos ca altădată, cum era înainte să cadă în mâinile persoanelor ce nu l-au apreciat, lucru ce a dus la un volum imens de muncă.

„De la Bucureşti, prin cunoştinţe, am adus câteva tronsoane de schelă metalică. După plata schelei, trebuia să le dau 150 litri de vin. Episcopul Gherasim a spus să fac cum pot că va achita el costul.

Cred că a şi uitat cât de darnic este!

Gherasim Vlădica, fiind de meserie şi tâmplar, şi-a dat seama de volumul imens de lucru. Astfel s-au adus maşini şi s-a făcut un mare atelier, pe care l-a încredinţat stareţului Veniamin Micle care era preot duhovnic şi stareţ.

S-au rostuit sute de metri cubi de scândură, din care urmau să se facă toate ferestrele, uşile şi acoperişurile ansamblului monahal.

S-a avut un mare noroc cu el. Ar fi păcat să nu amintesc de eforturile sale, din zi şi din noapte. Fapta şi numele lui Veniamin Micle vor fi înscrise în cer, iar cărturăria sa abundentă face cinste culturii şi evlaviei româneşti.”, a relatat IPS Calinic.

Cum a ajuns IPS Calinic să aibă parte de ajutorul Elenei Bărbulescu, sora lui Nicolae Ceaușescu

Totuși, nu a trecut mult timp până când arhiepiscopul Argeșului și Muscelului a fost nevoit să plece la Mânăstirea Brâncoveni, un loc ce zăcea în ruină de foarte mult timp. Acolo avea să beneficieze și de ajutorul Elenei Bărbulescu, sora lui Nicolae Ceaușescu.

„Când şantierul a început să meargă, aud pe piosul Episcop Gherasim zicând, mai tărişor, ca să aud şi eu mai bine:

-Aşa, aşa! Fratele meu întru arhierie – când zicea aşa, urma ceva deosebit pentru mine – de acum Sfinţia Ta vei merge să te ocupi de şantierele de la Brâncoveni. Este mai greu acolo. Eşti tânăr şi poţi să rezişti mai mult ca mine. De acum, de Bistriţa mă ocup numai eu. Este şantierul meu.

M-a amuzat povestea. Am înţeles şi m-am îndreptat spre Mănăstirea Brâncoveni. O altă nenorocire. Mănăstirea zăcea în ruină de multă vreme, atinsă de prevederile aceluiaşi draconic decret ateo-comunist.

De sus, de pe platoul brâncovean, unde era o gospodărie colectivă, cu oi, boi, porci, vaci, cai şi alte galiţe, toate dejecţiile cu miros insuportabil, veneau peste întregul aşezământ, clădiri, biserici, grădini, fântâni cu apă.”, transmite arhiepiscopul Argeșului și Muscelului.

Ce îi făcea Elena Ceaușescu rudei sale. Ce chin îndura sora lui Nicolae Ceaușescu, de fapt

Se pare că Elena Bărbulescu, sora lui Nicolae Ceaușescu, nu avea voie să își viziteze fratele dacă nu primea aprobarea Elenei Ceaușescu. Chiar dacă majoritatea consideră că întâlnirile cu rudele sunt o normalitate, femeia trecea printr-un adevărat coșmar.

„Aici aveam să lucrez şi să supraveghez mai mulţi ani lucrările care se desfăşurau la aşezământul brâncovenesc, cu ajutorul Elenei Bărbulescu, Inspector General al Învăţământului pe judeţul Olt, sora lui Nicolae Ceauşescu, fostul Preşedinte al României.

A fost un mare noroc pentru Mănăstirea Brâncoveni această doamnă, care nu se cocoţa în mândrii, că ar fi sora Şefului Statului, a cărui faţă nu o vedea decât cu aprobarea Elenei Ceauşescu, după propria mărturie.”, mai spune IPS Calinic.