Ce boli face vinul, de fapt. Românii nu mai știu să facă diferența și beau orice poșircă

Cu toate că este considerat de mulți mai sănătos și mai aromat decât cel din comert, vinul de casă se poate „îmbolnăvi”. Care sunt cele trei cele mai des întâlnite boli ale vinului de casă, cum le putem recunoaște și, poate cel mai important, cum le putem preveni?

Ce boli face vinul? Top 3 cele mai des întâlnite. Cum le recunoaștem

De cele mai multe ori, cauzele aparției bolilor vinului sunt legae de calitatea materiei prime și de felul în care băutura este întreținută și păstrată. Din nefericire, primele semne ale problemelor sunt observate prea târziu, atunci când se ajunge deja în stadiile avansate ale bolii.

Floarea vinului

Această boală a vinului apare în momentul în care vinul ia contact cu aerul, are mai puțin de 12% alcool în compoziție și este ținut la temperaturi de peste 20 de grade Celsius. În prima fază de infestare cu floare vinului, la suprafața lichidului încep să se formeze pete alburii subțiri și izolate, cu un aspect mat, dar uleios. Cu trecerea timpului, petele devin albe, se îngroașă, se întind până se unesc, formând un strat ca o pâslă ce cuprinde întreaga suprafață a vinului. Când va fi suficient de grea, o să cadă la undul vasului. Ca urmare, vinul va căpăta, pe lângă mirosul specific de oțet și un iz rânced.

Florea vinului poate fi prevenită printr-o serie de măsuri, precum:

• sulfitarea corectă începând de la strugurii supuși presării
• completarea la timp a golurilor din vase sau alte mijloace de menținerea vinului în afara contactului cu aerul
• tragerea timpurie de pe drojdie, mai ales a vinului provenit din struguri defecți.

Oțetirea vinului

Oțetirea vinului este, de departe, cea mai gravă boală a vinului, dar și cea mai des întâlnită. Ea apare în cazul tuturor celorlalte boli, în special asociată florii vinului. Se înmulțește cu precădere în vasele pe gol și este influențată de temperatură. Cu cât este mai ridicată, cu atât și viteza de formare a oțetului este mai mare.

În prima etapă a formării, la suprafața vinului apare o peliculă subțire, fină cenușie, cu reflexe roz, ce urcă puțin pe peretele vasului. În timp, culoarea se accentuează, pelicula se îngroașă, apoi cade la fundul vasului. Oțetirea se recunoaște foarte ușor, datorită mirosului specific. De reținut, vinurile cu peste 14-15% alcool nu dezvoltă această boală. În cele din urmă, bacteriile oțetului pot transforma vinul total în oțet și apoi, în timp, în apă.

Manitarea vinului

Manitarea vinului apare în anii cu toamnă caldă, în condițiile în care temperatura lichidului în fermentare este ridicată, de 28-32 de grade Celsius. Boala apare, cel mai frecvent, în cazul vinurilor roșii. Vinul afectat de manitare are un gust specific, acru-dulceag, ușor oțetit. Vinul devine tulbure.

Pentru a preveni apariția manitării vinului, producătrii trebuie să mențină temperatura de fermentare în vase mai mica de 24 de grade Celsius.