Ce avem voie și ce nu în starea de alertă. Schimbările care se produc, din 15 mai, în țară

Românii vor putea să se bucure de libertate de mâine, 15 mai. Ce au voie și ce nu au voie să facă din momentul în care starea de urgență devine stare de alertă?

Ce avem voie și ce nu în starea de alertă?

Românii se vor bucura de o mai mare libertate chiar de mâine, 15 mai, zi în care măsurile impuse de oficiali împotriva răspândirii virusului se vor relaxa. Principalele reguli care te pot afecta în mod direct au fost deja anunțate. Legea cu măsurile care ar putea să fie implicate în starea de alertă a trecut din cursul zilei de ieri de votul final din Parlament. Ceea ce trebuie să știe români este faptul că starea de alertă nu poate ține mai mult de 60 de zile.

Vestea tristă a momentului! Familia Băsescu, la pământ! Ce s-a aflat după BOALA CUMPLITĂ, noi detalii

BOMBA MOMENTULUI despre Petre Roman! S-a aflat după moartea Mioarei Roman. Dumnezeule, ce a putut face! E cumplit

La finele perioadei specificate, vieșile tuturor se vor relua, terasele se vor deschide, iar cei care vin din străinătate nu vor mai trebui să stea în carantină îaninte de a lua contact cu alți oameni. „Măsurile aplicate pe durata stării de alertă se reevaluează în cazul instituirii stării de urgență potrivit art. 93 din Constituția României, republicată, în baza analizei factorilor de risc”, se precizează în lege.

Ce avem voie și ce nu avem voie să facem în timpul stării de alertă?

Angajații pot fi detașati/Se pot întrerupe concedii de odihnă

• Pe durata stării de alertă, în funcţie de specificul activităţii şi de nevoi, conducătorii instituţiilor publice implicate în combaterea pandemiei de COVID-19, pot dispune detaşarea cu acordul prealabil al angajatului şi al angajatorului care detaşează, cu condiţia ca angajatorul la care se face detașarea să fie din acelaşi domeniu de activitate
• Pe durata stării de alertă, angajatorul poate dispune, cu consimțământul angajatului, desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, modificarea locului de muncă ori a atribuțiilor acestuia
• Pe durata stării de alertă, în funcţie de specificul activităţii şi de nevoi, conducătorii instituţiilor publice implicate în combaterea pandemiei, de COVID-19, precum și a efectelor acesteia, pot dispune unilateral întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, de studii şi pentru formare profesională ale personalului angajat şi reluarea activităţii pentru personalul propriu.
• Conducătorii centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru alte categorii vulnerabile, prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, precum și a regulamentelorcadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015, cu modificările și completările ulterioare, au obligaţia de a asigura măsurile de continuitate a activităţii pe durata stării de alertă având dreptul să stabilească programul de lucru al angajaţilor, în condiţiile legii