Ce arme are România în caz de război. Cu ce ne mândrim

de: Ștefan R. Apostol
03 10. 2022

Ce arme are România în caz de război? Multă lume și-a pus întrebarea ce arme are România în caz de război. Dacă ar face față unui conflict direct în fața Rusiei, chiar dacă aici sunt 5.000 de soldați NATO. Aparent, conform unor specialiști militari români, am avea cu ce să ne mândrim. Dar, mai spun aceleași voci, am mai avea nevoie de echipamente militare de ultimă generație și, „din punct de vedere militar eu aș consolida flancul de sud”, conform generalului Alexandru Grumaz. În opinia enunțată pentru Impact.ro, România ar avea nevoie de „o politică susținută de înarmare”, de tipul celei din Polonia.

Conflictul ruso-ucrainean și NATO. Ce arme are România în caz de război

Prin decizii succesive, SUA au invitat, pe de o parte, Europa și implicit Uniunea Europeană să își asigure propria apărare. Motivul era și este că, America nu este dispusă să cheltuiască fonduri sau să își sacrifice tineretul pentru apărarea Europei.

Cu toate astea, majoritatea trupelor NATO sunt formate din americani, parte din ei staționați și în România. Din punct de vedere al echipamentelor, România deține, așa cum bine se știe, sisteme anti-rachete, la Deveselu, sub umbrela NATO. Dar, conform generalului Alexandru Grumaz în opinia enunțată pentru Impact.ro, România ar avea nevoie de mai mult:

„Părerea mea este că cumpărarea unui astfel de echipament este benefică pentru apărarea la joasă înălțime a teritoriului României (…) Israelienii au un sistem de apărare pe trei niveluri.

Primul este Iron Dome, al doilea este David Sling, lanțul lui David, și al treilea este un system, Arrow sau Hez, de rachete de înalta altitudine, sistem de apărare cum este THAAD-ul american.

Acolo ne-ar trebui un THAAD american care să ne ajute pentru a lovi rachetele la înaltă altitudine”, spune generalul Alexandru Grumaz în opinia enunțată pentru Impact.ro.

Conform unor alte părere, avizate sau nu, mult timp neglijată, România ar putea fi călcâiul lui Ahile al NATO. De la anexarea Crimeei de către Rusia, NATO și-a întărit prezența spre est.

Țările baltice și Polonia au fost principalele beneficiare. România, care împarte cea mai lungă graniță cu Ucraina, ar putea fi țara care se află cel mai direct în calea lui Vladimir Putin, spun unii analiști.

Într-un fel sau altul, și generalul Grumaz spune același lucru, referindu-se la consolidarea flancului sudic al României:

„În primul rând, aș consolida direcția Constanța-Timișoara, deci direcția operativă de sud – Dunărea. Aș consolida artileria de coastă cu rachete antinavă HARPOON (AGM-84E Standoff Land Attack Missile sau AGM-84H/K SLAM-ER). Aș consolida direcția Constanța-Timișoara și litoralul Mării Neagre. Deci din punct de vedere militar eu aș consolida flancul de sud”, mai spune generalul.

România ar avea nevoie de „o politică susținută de înarmare”

Așa cum spuneam, Polonia și Țările Baltice au beneficiat din plin de noi echipamente militare NATO, de utimă generație. De altfel, Polonia a avut în ultimii ani, ceea ce generalul Grumaz numește „o politică susținută de înarmare”, fiind de părere că și România ar fi trebuit să o adopte cu ceva vreme în urmă:

„Din punct de vedere militar nu avem o situație delicată față de ceea ce se poate întâmpla Poloniei sau Țărilor Baltice. Deci suntem toți în aceeași poziție.

Aș cumpăra tancuri, aș cumpăra avioane de ultimă generație pentru că îți oferă un confort asupra a ceea ce se întâmplă

Aș mări stocul de rachete pentru sistemul HIMARS (rachete ghidate de 227 mm și rachete tactice ATACMS). De exemplu, ucrainenii au primit rachete HARM care detectează radarele”, a mai notat generalul.

Deși Armata Română are echipamente noi de armament și beneficiază de logistică, totuși se pune întrebarea, în cele din urmă, „Ce arme are România în caz de război?”, sau, „Face față România unui conflict direct cu Rusia?” Deși mulți au încercat să răspundă, este de preferat să nu aflăm niciodată, cel puțin răspunsul la ultima întrebare. Dar, așa cum ne-a învățat istoria, niciodată să nu spui niciodată.