Nicolae Ceaușescu, un individ ambivalent, care a sfidat pe oricine, începând cu autoritatea paternă, ar mai fi făcut multe, dacă nu ar fi fost executat în decembrie 1989. Planurile lui secrete au ieșit la iveală și au putut fi spuse după moartea sa. Ce avea în gând?
Caracterizat, în primii ani de viață, de furie și neputință, Ceaușescu și-a depășit, la maturitate, propria istorie de viață, fără a se elibera, însă, niciodată de ea, ascunzându-și bine umilințele și frustrările. A fost limitat de sărăcia in copilărie și a creat omul nou, umil, socialist. Când a simțit că poate, avându-și pregătită ascensiunea în fruntea partidului, s-a bazat pe calitățile sale. De altfel, nu avea școală, dar a dovedit abilități de inteligență emoțională desăvârșită, lucru care l-a ajutat să își decidă destinul de când a pășit în București.
Cu toții știm că se visa un istoric lider mondial, iar pe România o visa drept un centru de putere financiar. Așadar, ca să termine cu dependența de marii bancheri ai lumii, Banca Mondială și FMI, dictatorul intenționa să facă o altă Bancă Mondială, la București, în Casa Poporului, cu China, Iran, Egipt, Libia, țările arabe din Golf, alte țări în curs de dezvoltare, dar și Iugoslavia, pentru a finanța, cu dobânzi, economiile emergente, îndeosebi pe cele din Africa și din Orientul Mijlociu.
„Când am fost în Kuweit, conducătorul Kuweitului i-a confirmat lui Ceauşescu: «Poate facem împreună o bancă». «Da, ar trebui să facem o bancă, dar să fie o bancă mai altfel, să mai fie şi pentru alţii, nu doar între România-Kuweit. Una cu o dobândă foarte redusă, să fie numai pentru ţări în curs de dezvoltare şi să fie numai pentru dezvoltare, nu pentru consum», a răspuns Ceauşescu.
Iar şeicul Kuweitului a găsit foarte bună și convenabilă ideea aceasta de a veni în ajutorul ţărilor în curs de dezvoltare și a promis că va aduce şi alte ţări arabe, inclusiv Arabia Saudită. Și asta era înainte de 1989, ce a mai negociat Ceaușescu în 1989 nu mai știu pentru că nu am mai fost implicat în deciziile lui”, a povestit Ștefan Andrei, ministrul de externe al lui Ceaușescu.