Iohannis a atacat bugetul pe 2019 la CCR. Asta e decizia finală a Curții

Curtea Constituțională (CCR) a decis ca Legea bugetului de stat pe anul 2019 este constituțională și a respins astfel sesizarea președintelui Klaus Iohannis. Însă, a admis obiecția șefului statului în legatură cu plafoanele unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar.

Decizia de constituționalitatea privind legea bugetului a fost luată cu șase voturi „pentru” respingerea sesizării președintelui și trei voturi „împotrivă”, care au fost acordate de către: Liviu Stanciu, Ștefan Minea și Daniel Morar.

Această decizie vine în contextul în care Klaus Iohannis a trimis, pe data de 22 bebruarie, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii bugetului de stat pe anul în curs, la Curtea Constituțională.

„Există și aspecte de neconstituționalitate. Bugetul rușinii naționale are aspecte clare de neconstituționalitate, nu se respectă obligații asumate de România către UE, se încalcă drepturi fundamentale, se aduce atingere principiului descentralizării. Pentru toate acestea voi sesiza azi CCR”, declara pe 22 februarie, Klaus Iohannis.

Motivele de neconstituționalitate a legii bugetului invocate de Iohannis

Potrivit documentului, șeful statului a identificat trei motive extrinseci de neconstituționalitate și anume:

• „Ignorarea opiniei Consiliului Fiscal și încălcarea principiilor și reglementărilor privind responsabilitatea fiscal-bugetară;
• Nerespectarea MTO (obiectivul bugetar pe termen mediu);
• Diferențele prea mari dintre prognoza de creștere economică realizată de Comisia Europeană și cea realizată de Guvern”, se arată în sesizarea făcută de Iohannis.

De asemenea, președintele a invocat și două motive intrinseci pe fond de neconstituționalitate:

• „Transferul cheltuielilor sociale în sarcina autorităților locale;
• Autorizarea Ministerului Dezvoltării să jongleze cu banii între diverse capitole bugetare”, potrivit documentului depus de Iohannis la CCR.

„Stabilirea obligației autorităților administrației publice locale de a suporta din veniturile proprii cheltuielile privind sistemul de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap la nivelul județelor și sectoarelor municipiului București, precum și finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizațiile lunare ale persoanelor cu handicap grav de la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București și, în completare, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, fără alocarea resurselor aferente unui astfel de transfer de competență administrativă încalcă principiul descentralizării, așa cum acesta este definit în legea sa cadru”, arată președintele în sesizarea transmisă CCR.