Cauza reală a morții lui Mihai Eminescu. 12 specialiști și-au dat cu părerea și nu e sifilis
În casa doctorului Șuțu, situată pe strada Planetelor din București, se stingea Mihai Eminescu la data de 15 iunie 1889. Multă vreme cauza morții poetului a reprezentat un adevărat mister pentru specialiști, ținând cont că la început s-a spus că el și-a dat ultima suflare din cauza sifilisului.
Ce au explicat 12 specialiști despre moartea lui Mihai Eminescu
Mihai Eminescu a murit la ora 4 dimineața în casa deținută de doctorul Șuțu, ultima lui dorință fiind legată de un pahar cu lapte, strecurat de medicul de serviciu prin vizeta metalică din camera unde poetul și-a petrecut ultimele ore de viață. Decesul a fost constatat a doua zi.
Raportul oficial a fost pregătit de către medicii Șuțu și Petrescu, aceștia semnalând simptomele unei tulburări psihice, nu fizice. De asemenea, creierul nu a putut să fie studiat la autopsie, ținând cont că s-a descompus rapid după ce o asistentă l-a uitat pe o fereastră deschisă.
Corpul neînsuflețit al poetului era depus la biserica Sfântul „Gheorghe cel Nou” din București, pe un catafalc împodobit cu ramuri de tei. Ulterior, el a fost înmormântat la cimitirul Bellu, însă cauza morții sale a reprezentat, timp de foarte mulți ani, un mister pentru numeroși specialiști.
Ce s-a aflat despre moartea poetului
Totuși, 12 dintre cei mai importanți specialiști din medicină din România au lansat o carte anul trecut, când s-au aniversat 165 de ani de la nașterea poetului. Astfel, ei au discutat despre mitul crimei, cât și despre cel legat de sifilis. S-au aflat detalii importante despre moartea lui Mihai Eminescu.
„Diagnosticul de sifilis nu a fost documentat, pe vremea aceea nici nu se putea documenta.
Era interpretat pe semnele clinice, pe contactul sexual, pe fenomenele cutanate ce apăreau după contactul sexual la un interval de timp.”, a transmis Eduard Apetrei, medic cardiolog.
„Se plângea de dureri toracice”
Academicianul Victor Voicu, farmacolog și toxicolog, a punctat că nu apar leziuni cerebrale specifice sifilisului în raportul autopsiei. Astfel, tratamentul cu mercur nu i-ar fi făcut chiar așa de bine poetului, după cum este specificat în volumul „Maladiile lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor.”
„M-am documentat în primul rând asupra efectelor produse de intoxicaţia cu mercur pe aparatul cardiovascular.
Din rapoartele medicale reiese că el avea palpitaţii, că se plângea de dureri toracice, deci putea să fie angină, că nu mai putea urca, oboseala, efortul şi că a avut leşinuri.
El a avut o suferinţă şi cardiovasculară. Era fumător, avea factor de risc major.”, a explicat prof. univ. dr. Eduard Apetrei, potrivit Digi24.
Poetul a avut o ateroscleroză precoce, dar și o personalitate de tip bipolar. Propriile vicii și tratamentul greșit ar fi dus la moartea lui, pe când avea doar 39 de ani. De asemenea, există o probabilitate mare ca Mihai Eminescu să fi decedat înainte de vreme în urma unui infarct.