Câți români preferă valorile tradiționale comparativ cu drepturile și libertățile moderne. Procentul e uluitor

Specificul unei țări, din punct de vedere al locuitorilor săi, este un factor important în deciziile autorităților. Este foarte important ca orice decizie să fie luată în conformitate cu acest criteriu. Un sondaj realizat de INSCOP a scos în evidență faptul că românul este, în esență, încă un tradiționalist. Are prea puține înclinații spre ceea ce numim astăzi libertățile moderne, indiferent care ar fi acelea.

Diferențele între valorile tradiționale comparativ cu drepturile și libertățile moderne

Numeroasele studii efectuate au aruncat prima piatră a teoriei modernizării asupra dezvoltării istorice a unei națiuni care distinge două tipuri de sisteme sociale. Unul tradițional și unul modern. Acesta din urmă se referă în mod clar la societățile occidentale.

Modernizarea a fost văzută ca un proces tipic occidental pe care societățile non-occidentale, așa cum a fost și cea a României, îl pot îmbrățișa numai dacă își abandonează culturile tradiționale. Cu toate acestea, acest sistem de opoziție binară a fost considerat prea dur și evoluționismul care stă la baza acestuia prea naiv optimist.

Cum arată Andreea Esca atunci când nu apare la TV. Imagini rare celebra prezentatoare TV

De ce ar fi murit Ingrid Baciu, de fapt. Cauza decesului vedetei de la B1 TV

Cum arată casa Ilinei Pârvu de la Visuri la Cheie, după ce a fost renovată de PRO TV

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Perspectiva sa a fost astfel contestată. Specialiștii în sociologie spun că avatarurile din „Sistemele sociale nu erau atât de simple și omogene, așa cum sugerează aceste teorii.” În consecință, mulți teoreticieni au evidențiat persistența valorilor tradiționale în ciuda schimbărilor economice și politice.

Studiile lor tind să spună că iminenta convergență către valori „moderne” este puțin probabilă și că valorile tradiționale vor continua să aibă o influență specială asupra schimbărilor culturale cauzate de dezvoltarea economică. Simțim chiar că în ultimele studii, accentul este pus și mai mult pe păstrarea unor specificități culturale puternice.

Românii nu cred în libertățile moderne

Un nou studiu INSCOP vine să cimenteze toate teoriile expuse anterior și testate de sociologi de-a lungul timpului. Studiul realizat luna trecută, între 15 și 21 septembrie, a avut un punct strict legat de acest aspect. Un procent covârșitor al repondenților, de 63,1%, au spus că nu cred în aceste libertăți moderne, și că sunt încă tradionaliști cu valori bine împământenite în valorile tradiționale.

De cealaltă parte, procentul celor care au îmbrățișat libertățile moderne, este de 31,3%. Un alt procent, mic, de daor 5,6% nu au vrut să dea niciun răspuns.

Procentul este masiv al celor care spun că s-au pierdut valorile tradiționale

În același studiu un alt procent mare de români, de peste 60% spun că în toți acești ani s-au pierdut valorile tradiționale românești, și că nu se mai pot recupera. Tabăra care dă vină pe interferențele din afara granițelor, este de 30,8%, iar un procent de 5,6% nu a dat niciun răspuns.

Tot acest sondaj INSCOP a fost făcut la cererea celor de la Strategic Thinking Group, iar președintele instituției, Remus Ștefureac, spune că:

„Majoritatea populației preferă valorile tradiționale și identifică în mod rațional faptul că valorile tradiționale românești se pierd din cauza modernizării și a dezinteresului tinerilor. Totuși, aproape o treime dintre români crede că valorile tradiționale se pierd din cauza străinilor, ceea ce arată consolidarea în societatea românească a unui filon ultra-conservator.

Pe acest fond, nu mai reprezintă o surpriză creșterea intenției ipotetice de vot pentru un partid naționalist care promovează valorile religioase și susține familia tradițională. În acest sens, nu trebuie uitat însă faptul că aceste opțiuni își găsesc de mult timp o reprezentare și în marile partide politice românești unde există curente puternice care promovează narative asociate curentului tradiționalist-religios. Prin urmare, intenția de vot pentru o linie conservatoare este astăzi fragmentată între mai multe partide politice mai vechi sau mai noi.”