Câți români cred că situaţia generală a ţării e mai rea ca acum 30 de ani. Procentul e șocant

În urmă cu mai bine de 30 de ani, românii ieșeau în sradă în încercarea de a-și câștiga libertatea. Revoluția din 1989, sau cel puțin așa ne place să credem că a fost, a dărâmat un regim totalitar și ne-m câștigat libertatea. De atunci și până astăzi, din păcate, încrederea românilor în sistemul democratic și în calitatea vieții a scăzut dramatic. Realitatea o dovedește, dar și sondajele de opinie făcute de diferite instituții de cercetare statistică.

România după 32 de ani de exercițiu democratic

În 1989, pe fondul îngrădirii continue a drepturilor, a libertăților și a unei doctrine care nu a fost niciodată a românilor, s-a ieșit în stradă. A fost dărâmat sistemul dictatorial și totalitar al lui Nicola Ceaușescu, iar cei aflați pe străzi simțeau primul suflu al libertății.

De-atunci România a început, aparent, reconstrucția, sub noua democrație și libertate câștigată cu sângele vărsat de românii ieșiți în stradă. Exercițiul democratic a adus cu el mai multe beneficii și libertăți pentru toți românii, aparente, pe care unii dintre noi nu le-au cunoscut niciodată. Alții le-au cunoscut, după ce fugeau din România cu ani în urmă și reveneau în țară în speranța că pot pune umărul la ridicarea democrației mioritice.

Din păcate, realitatea ne-a demonstrat că lucrurile gândite de românii din stradă în decembrie 1989 și cu cele gândite și făcute de noii decidenți politici nu aveau un numitor comun. România, ulterior, a aderat la toate forurile europene, NATO, UE, și românii au mai sperat și atunci că se va îndrepta ceva. Și de data asta realitatea noastră cu cea a politicienilor nu s-au întâlnit, parcă devenind două linii paralele.

Românii încă mai cred în NATO și UE

Românii încă mai cred în NATO și UE, spune un studiu realizat de INSCOP Research. Conform acestuia, procentul care încă mai crede în NATO este de 47,1%, iar al celor care încă mai cred în Uniunea Europeană este de 42,5%.  Explicația neîncrederii o dă președintele Strategic Thinking Group, instituția care a cerut acest sondaj amplu.

„Starea de nemulțumire profundă instalată în societatea românească contaminează  și încrederea în țări, organizații sau lideri internaționali. Românii rămân pro-occidentali convinși, marea majoritate apreciind că SUA și UE au mai degrabă o influență pozitivă asupra României. Totuși, diminuarea încrederii în repere precum Uniunea Europeană sau NATO reflectă în primul rând un fundal emoțional intens, marcat de anxietate și lipsa de orizont provocate de cele trei crize interne care afectează societatea românească – criza sanitară, criza social-economică și criza politică.

În acest context, devine remarcabil faptul că dintre liderii altor țări măsurați, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se află pe primul loc în topul popularității. Tendința de scădere a încrederii atât în entități interne, cât și externe subliniază o dată în plus nevoia critică de calmarea scenei politice și reconectarea actului de guvernare de agenda cetățenilor.”, spune Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group.

Românii nu mai cred în România. Statistica arată un scor zdrobitor

Sondajele de opinie din ultimii ani arată, din nefericire, un procentaj extrem de mare de români care sunt dezamăgiți și nu mai cred în realitățile de astăzi. Mulți, conform acestor sondaje, se uită în afara granițelor, și tind să își investească încrederea în alte figuri noi din politica europeană și mondială.

De exemplu, conform studiului realizat de INSCOP Research, 28,8% dintre români au încredere în noul președinte moldovean, Maia Sandu. Un alt procent, pentru a întări teoria, de aproximativ 26% cred în Joe Biden, iar 21% dintre respondenți cred în Putin.

Sondajul la care facem referire nu scoate în evidență procentajul de români care mai cred în politicienii români, și asta dă de gândit. Ceea ce mai scoate în evidență același sondaj INSCOP Research este că, din păcate, peste 63% dintre românii intervievați cred că România este în cel mai greu moment al ei și că șansele de revenire sunt aproape de zero.