Din august 2003, România a trimis peste 5.200 de militari în Irak în sprijinul Operațiunii „Iraqi Freedom”. Militarii români au fost repartizați în două divizii multinaționale diferite. În Afganistan Româna, în cadrul NATO din 2008, a avut operațiunea ISAF, cu peste 760 de militari dislocați. Acesta a fost cel mai mare angajament militar al României în zonă.
Pe toată perioada de desfășurare în cadrul Operațiunii „Iraqi Freedom”, militarii români au avut parte de recunoașterea pregătirii și de aprecierea partenerilor combatanți. Forțele române au asigurat securitatea bazelor în care au fost staționați, securitatea rutelor de aprovizionare și forțe de reacție rapidă în Basra.
În același timp, au efectuat instruirea și monitorizarea unităților armatei irakiene, culminând cu absolvirea, la 23 mai, a comandourilor irakiene de la Camp Ur. În 2009, pe 4 iunie, operațiunile militare din Irak s-au încheiat în mod oficial pentru militarii români.
Ceremonia de încheiere a misiunii organizată de Batalionul 26 Infanterie „Scorpionii Roșii” în Iraq era desfășurată în fața oficialilor Armatei, președintelui Traian Băsescu și a partenerilor din coaliția armată.
Drapelul românesc a fost coborât în bernă deasupra complexului celui de-al 26-lea batalion, cunoscut sub numele afectuos de „Tabăra Dracula”, în cadrul unei ceremonii care a urmat unei ceremonii de comemorare a militarilor români care au murit în sprijinul Operațiunii Iraqi Freedom.
România a dislocat în 2008 peste 1.600 de militari din forțele terestre în operații, din care aproximativ 910 forțe terestre în operații NATO, iar 690 în operații non NATO. Acest lucru reprezintă 2,16% , respectiv 1,63% din totalul raportat efectivele forțelor terestre raportate. Media forțelor armate totale, inclusiv forțele aeriene și marină, desfășurate în 2008 a fost de 1.800 de persoane.
Cel mai mare angajament militar al României în cadrul NATO în 2008 a fost operațiunea ISAF din Afganistan, cu peste 760 dintre militarii români dislocați, ca o contribuție la instaurarea autorității guvernului democratic afgan și la efortul de stabilizare a acestei țări.
De asemenea, România și-a menținut prezența în prima linie a războiului împotriva terorismului din Afganistan, cu o contribuție de aproximativ 60 dintre militarii români la operațiunea „Enduring Freedom”. Ca răspuns la o solicitare NATO, contribuția la misiunea „Ana Training” a fost majorată în 2008 cu desfășurarea primului nivel de garnizoană.
În iunie anul curent România și-a retras 140 de soldați din Afganistan, ca parte a retragerii oficiale a SUA și NATO până la 11 septembrie.
„Au fost 19 ani de implicare cu forțe într-unul dintre cele mai dificile teatre de operații la care am participat până acum. Bineînțeles că a fost o misiune care a cerut sacrificii.”, a declarat șeful Statului Major al Apărării din România, Daniel Petrescu, în fața trupelor care ss-au întors în țară la acel moment.
La momentul revenirii în țară a celor 140 militari, șeful Statului Major al Apărării din România, Daniel Petrescu, i-a omagiat și pe cei 27 de militari români care au murit și pe cei aproximativ 200 dintre militarii români care au fost răniți acolo.
Între februarie și iunie anul acesta, România a avut peste 600 de militari staționați în Afganistan. Din 2002, peste 32.000 de militari români din diferite unități au sprijinit operațiunile internaționale din Afganistan, potrivit Ministerului Apărării.
Pentru toți militarii români care au activat pe diferitele teatre de război, în toți acești ani, s-a luat decizia ca fiecare să primească o indemnizație.
Ministerul Apărării spune că sumele necesare pentru plata acestor indemnizații există în bugetul instituției, iar conform legii aprobate recent, orice veteran din teatrele de operaţii va fi încadrat în personalul care a participat, cel puţin 120 de zile, neîntrerupt sau cumulativ, la acţiuni militare, misiuni şi operaţii desfăşurate în teatre de operaţii/zone de misiuni”.
În aceeași lege se specifică și care va fi procentul de indemnizație acordat tuturor celor încadrați în aceste categorii, și anume 25% din salariul minim brut, sub forma unei sume forfetare, plus o altă indemnizație exclusă de la impozitare, în valoare de 1.000 de lei. Aceste sume sunt acordate soldaților care nu fost răniți în teatrele de război.
Categoria soldaților răniți este tratată aparte, astfel că aceștia vor primi indemnizații, în funcție de gradul de invaliditate pe care aceștia îl au.
Legea spune că cei cu gradul I de invaliditate vor primii qunatumul a cel puțin două salarii medii brute, dar și o altă indemnizație pentru însoțitor egal cu câștigul unui salariu mediu brut.
Cei cu gradul II de invaliditate 1,5 câștiguri salariale medii brute. În cazul celor cu gradul III de invaliditate indemnizațiile vor fi în quantumul a câștigurilor unui salariu mediu brut.