Conform unui studiu al IIF, datoria globală a ajuns să atingă un nou record. Același studiu spune că această datorie va a ajunge la 277 trilioane de dolari până la sfârșitul anului. Pentru țările avansate, datoria a crescut la peste 432% din PIB în al treilea trimestru. Este vorba de o creștere de 50 de puncte procentuale față de 2019.
Criza coronavirusului a împins datoria globală la un nou maxim de peste 272 trilioane de dolari în trimestrul al treilea, a declarat Institutul pentru Finanțe Internaționale, în timp ce a avertizat cu privire la „atacul tsunamiului datoriei”.
Institutul a declarat că datoria globală va bate noi recorduri în următoarele luni. Institutul a preconizat că va ajunge la 277 trilioane de dolari până la sfârșitul anului. Aceasta ar reprezenta un raport datorie / PIB de 365%.
Acest anunț sumbru vine după ce guvernele din întreaga lume și-au intensificat sprijinul pentru companii și cetățeni în fața unei pandemii globale care a dus la răspândirea ordinelor de restrcții la domiciliu.
De asemenea, companiile au trebuit să caute finanțare alternativă, întrucât activitatea s-a oprit după declanșarea pandemiei. Ambele evenimente s-au tradus prin împrumuturi mai mari și, prin urmare, mai multă îndatorare.
„Acest deficit a fost încurajat de o creștere accentuată a împrumuturilor guvernamentale și corporative pe măsură ce pandemia Covid-19 continuă. Astfel că, sarcina datoriei globale a crescut cu 15 trilioane de dolari în primele trei trimestre ale anului 2020.
Acum depășește 272 trilioane de dolari”, a declarat IIF în ultimul său raport Global Monitorul datoriei, ieșit miercuri.
Statele Unite, care au implementat unul dintre cele mai mari pachete de stimulare din lume, au determinat aproape jumătate din această creștere masivă a valorii pentru datoria clobală. În cealaltă parte, în zona euro, acțiunile guvernamentale au condus la o creștere a valorii la datoria globală de 1,5 trilioane de dolari în aceeași perioadă.
Conform IIF, a ajuns la 53 de trilioane de dolari. Acest lucru este încă sub nivelul de 55 de miliarde de dolari înregistrat în regiune în 2014. Atunci zona eruo se confrunta cu criza datoriilor suverane.
Aceeași instituție, IIF, spune că această acumulare la datoria globală nu se datorează explicit doar pandemiei. Efectele se văd încă din 2016, când ritmul de acumulare a fost într-o creștere exponențială, crescând cu peste 52 de miliarde de dolari. Acumularea datoriilor din ultimii patru ani a depășit cu mult creșterea de 6 trilioane de dolari.
Nivelurile mai mari pentru datoria globală pun guvernele, companiile și gospodăriile la un risc mai mare în timpul recesiunii economice, deoarece acestea sunt obligate să deservească această datorie.
Studiul IIF și datele sumbre prezentate, pun marea majoritate a guvernelor în postura de a presa cetățenii, prin noi taxe și impozite, pentru a-și putea plătii datoriile, ceea ce va creea un val de nemulțumiri și riscă o nouă destabilizare macro-economică, la nivel mondial.