Cât se ține doliu. Indiferent de tipul de pierdere pe care ai suferit-o, nu există o modalitate corectă sau greșită de a te întrista. Dar, înțelegând etapele și tipurile de durere, poți găsi modalități mai sănătoase de a face față. Un mijloc de a ne arăta durerea și regretul față de pierderea unei persoane este reprezentat de doliu. Prin acesta ne descărcăm șocul emoțional. Acesta se poartă în funcție de cât de tare te doare pierderea cuiva. Iată așadar cât se ține doliu.
Durerea este un răspuns natural la pierdere. Este suferința emoțională pe care o simți atunci când ceva sau pe cineva pe care-l iubești este luat. Adesea, durerea pierderii poate fi copleșitoare. Poți experimenta tot felul de emoții dificile și neașteptate, de la șoc sau furie până la neîncredere, vinovăție și tristețe profundă. O formă de manifestare a durerii este reprezentată de ținerea doliului.
Perioada de doliu devine astfel un segment relativ scurt de procesare emoțională și eventual acceptare, urmată de o reintrare în timp util în societate și viața „normală”.
Doliu este o experiență extrem de individuală; nu există o modalitate corectă sau greșită de a întrista. Modul în care te întristezi depinde de mulți factori, inclusiv de personalitatea și stilul tău de a face față, experiența ta de viață, credința ta și cât de semnificativă a fost pierderea pentru tine.
În mod inevitabil, procesul de doliu necesită timp. Nu există un răspuns clar la întrebarea cât se ține doliu. Vindecarea are loc treptat; nu poate fi forțată sau grăbită și nu există un program „normal” pentru doliu. Unii oameni încep să se simtă mai bine în săptămâni sau luni. Pentru alții, procesul de doliu se măsoară în ani. Indiferent de experiența ta de durere, este important să ai răbdare cu tine și să permiți procesului să se desfășoare în mod natural.
De-a lungul timpului, fiecare cultură a avut o serie de tradiții și obiceiuri transmise de la o generație la alta, legate de doliu. Astfel, pe lângă impactul emoțional, reprezintă și anumite aspecte legate de tradiția morții.
În România, obiceiurile și superstițiile din jurul morții provin dintr-un amestec de credințe cu elemente precreștine păstrate, precum și credințe creștine mai actuale și predominant ortodoxe.
Românii au multe superstiții cu privire la momentul în care se va întâmpla sosirea morții, dintre care unele includ spargerea neașteptată a mobilierului sau a oglinzilor. Altele implică sunete neobișnuite și nepotrivite pe care le-ar putea emana anumite animale, cum ar fi atunci când o găină cântă ca un cocoș sau urletul unui câine.
Pentru români, moartea pândește mai ales în umbră atunci când o casă are atât un bolnav cât și un câine locuiește în ea, iar lucrurile devin deosebit de grave dacă câinele ține capul în jos în timp ce urlă și sapă lângă casă. În plus, apropierea Morții crește dacă persoana bolnavă își ține ochii ațintiți pe unghii sau pe un perete. De asemenea, românii văd bufnițele drept „păsări ale morții”, iar strigăturile lor poartă titlul de a fi cel mai puternic prevestitor al morții.
Doliu este expresia unei experiențe care este consecința unui eveniment din viață care implică o pierdere, care provoacă durere, care apare ca urmare a morții cuiva, în special cuiva care a fost iubit, deși pierderea din cauza morți nu este exclusiv cauza oricărei experiențe de durere.
Cuvântul este folosit pentru a descrie un complex de comportamente la care participă sau se așteaptă să participe cei îndoliați, a căror expresie variază în funcție de cultură. Purtarea hainelor negre este o practică urmată în multe țări, deși se văd și alte forme de îmbrăcăminte. Cei mai afectați de pierderea unei persoane dragi observă adesea o perioadă de doliu, marcată de retragerea de la evenimentele sociale și de un comportament liniștit, respectuos. Oamenii pot urma tradițiile religioase pentru astfel de ocazii.
Doliu se poate aplica la moartea sau la aniversarea morții unei persoane importante, cum ar fi un lider local, un monarh, o personalitate religioasă sau un membru al familiei. Cu o asemenea ocazie poate pune doliu de stat. În ultimii ani, unele tradiții au făcut loc unor practici mai puțin stricte, deși multe obiceiuri și tradiții continuă să fie respectate.
Printre regulile păstrate din moși strămoși există și regula purtării hainelor negre sau regula privării de la distracții, sau cea a interzicerii bărbieritului.
Despre cât se ține doliu, Biserica Ortodoxă nu a impus o perioadă anume în care să se țină doliu și nici nu impune cuiva să le respecte. Acestea sunt parte a tradiției și fiecare face cum simte. Iată cât se ține doliu în general:
Fiecare ține doliu cum crede de cuviință. Există o serie de recomandări tradiționale cu privire la acesta. În memoria unei persoane care a trecut în neființă se onorează aceste recomandări legate de doliu. Iată care sunt activitățile recomandate în perioada doliului::
Privarea de evenimente distractive (nunți, botezuri, petreceri)
Purtarea hainelor negre
Pe întreaga perioada a doliului se păstrează eticheta vestimentară de la înmormântare. În perioada doliului se vor purta următoarele articole vestimentare:
Evitarea bărbieritului
Bărbații adoptă o formă de manifestare a doliului. Aceasta este reprezentată de evitarea bărbieritului în această perioadă. Aceasta este o practică comună în doliu și în această perioadă se pune accent mai puțin pe aparențe și mai mult pe partea spirituală.
Evitarea consumului de alcool
Din punct de vedere psihologic, perioada doliului este delicată. Din acest motiv este recomandat să se evite consumul de alcool. In această perioadă există o predispoziție ridicată înspre dependențe și depresie. Din această cauză acestea trebuie evitate.
Rugăciune și generozitate
Rugăciunea și actele de binefacere reprezintă felul prin care majoritatea persoanelor își manifestă doliul. Viața religioasă este cea pe care se pune accent în această perioadă. Tot acum se urmează lecțiile duhovnicești.