Cât au câștigat Klaus Iohannis și soția sa Carmen, în 2018, doar din chirii. E o sumă deloc de neglijat

Carmen și Klaus Iohannis, câștig din chirii. Care este suma?

Averea președintelui României a fost un subiect mult discutat în spațiul public, mai ales din cauza diverselor controverse legate de casele pe care le deține. Cât au câștigat, în 2018,  Klaus și Carmen Iohannis din chirii?

Klaus și Carmen Iohannis, câștig din chirii

Cuplul prezidențial deține trei case și două apartamente la Sibiu, oraș în care președintele țării a fost edil. Acestea au fost cumpărate sau dobândite prin donație în cursul anilor 1992-2007. Declarația de avere de la începutul anului 2019 a președintelui arată că nu deține mașini sau alte bunuri sub formă de materiale prețioase. Față de declarația în cauză, veniturile lui Iohannis au scăzut cu 4.500 de lei, ajunsă astfel la 165.100, în 2018.

  • pentru Iohannis Klaus Werner – venit brut 667.030 lei, impozit 81.098 lei(din chiriile)
  • pentru Iohannis Carmen Georgeta – venit brut 611.826, impozit 73.062 lei(din chiriile)

În acest timp, soția sa, Carmen, a avut parte de o creștere a venitului cu aproximativ 8.000 de lei, ajungând la 33.276 de lei pe an. Veniturile din cedarea folosinței unor locuințe din Sibiuau ajuns la 35.829 de lei. De asemenea, președintele mai deține și un cont bancare în valoare de 210.000 de lei, cont care a înregistrat și o creștere față de anii precedenți. Recent, Klaus Iohannis a scos o a treia carte, „EU.RO – Un dialog deschis despre Europa”. Acesta a mai scris și volumele „Pas cu pas” şi „Primul pas”, în 2014, respectiv 2015. Conform declarației de avere, în anul 2015, președintele a încasat de la editură suma de 82.844, pentru drepturi de autor.

Cât au câștigat Carmen și Klaus Iohannis din chirii, anul trecut?
Cât au câștigat Carmen și Klaus Iohannis din chirii, anul trecut?

De ce fiscul nu-l poate executa ușor pe Iohannis

”Din considerentele acestei decizii devenite irevocabilă prin respingerea recursului rezultă că instanța a constatat nulitatea certificatului de moștenitor nr. 90/1999 prin care Baștea Ioan, Lăzurcă Georgeta și Johannis Carmen dobândeau drepturi succesorale asupra celor două imobile aparținând defuncților Ghenea Măria și Ghenea Eliseu, pentru faptul că ‘certificatul de moștenitor s-a emis cu încălcarea competenței teritoriale absolute și nu s-a bazat pe o relație de rudenie între ultimii doi defuncți, Ghenea Eliseu (Ghenea Ilisiu) și Bastea Nicolae, fiind încălcate norme legale imperative care reglementează devoluțiunea succesorală”, se arată în decizia Curții de Apel Brașov.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI