Care este valoarea bunurilor pentru care se aplică taxa pe lux în România. De la ce sumă este considerată scumpă o mașină
Din 17 iulie 2024, conform unui Ordin al ANAF-ului, a intrat în vigoare așa numita taxă pe lux, iar în baza acesteia s-a stabilit care este valoarea bunurilor pentru care se aplică taxa pe lux în România, precum și de la ce sumă este considerată scumpă o mașină.
A intrat în vigoare taxa pe lux în România
Introdusă ca proiect în urmă cu câțiva ani, România își dorea o nouă politică fiscală. Astfel că la acest moment putem vorbi concret de introducerea acetei taxe, printr-un Ordinul ANAF 3.738/2024.
Conform documentului, taxa pe lux a intrat în vigoare luna trecută, și se va face în baza depunerii unei noi declarații fiscale, în baza Formularului 216, de asemenea publicat de instituția statului.
Această taxă pe lux vizează proprietarii de case și vehicule de lux, iar punerea în aplicare a acestei politici se făcea anul trecut prin Legea 296/2023. Odată cu publicarea și a ordinului ANAF, noua taxă reprezintă un pas esențial în strategia mai amplă a guvernului de „a corecta dezechilibrele economice și de a combate inegalitățile sociale”.
Care este valoarea bunurilor pentru care se aplică taxa pe lux în România
Noul cadru legal a stabilit, în acest sens, și care este valoarea bunurilor pentru care se aplică taxa pe lux în România, în baza calculului taxei pe lux la o rată de 0,3%. Această rată este aplicată la diferența dintre valoarea impozabilă a unei proprietăți sau a unui vehicul și un plafon definit de stat.
În baza legii, acest plafon a fost stabilit la 2,5 milioane de lei pentru clădiri și 375.000 de lei pentru autoturisme. În acest context, cei cu bunuri care depășesc aceste valori vor suporta o sarcină fiscală suplimentară.
De exemplu, o locuință evaluată la 3 milioane de lei va duce la un impozit de 0,3% din diferență, echivalentul a 15.000 de lei.
De la ce sumă este considerată scumpă o mașină
Plecând de la exemplul anterior, legea spune că, de exemplu dacă o mașină a fost achiziționată cu 400.000 de lei, aceasta va suporta un impozit de 0,3% pe suma în plus, totalizând 7.500 de lei.
Mai trebuie menționat că această taxă este obligatorie pentru persoanele fizice, cât și cele juridice:
„persoanele fizice care la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior aveau în proprietate/proprietate comună clădiri rezidențiale situate în România, dacă valoarea impozabilă a clădirii depășește 2,5 milioane lei (aproximativ 500.000 de euro). În această situaţie, termenul pentru depunerea Formularului 216 și plata impozitului este data de 30 septembrie a anului fiscal curent,
persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 lei (aproximativ 75.000 de euro). În această situaţie, termenul pentru depunerea declarației și plata impozitului este data de 31 decembrie a anului fiscal curent.”, se precizează în Ordinul ANAF 3.738/2024.
Această taxă a fost combătută de multe voci în Parlamentul României, iar cei care au venit cu această propunere au bătut monedă pe aceleași inechități, precum și pe reducerea disparităților sociale.
Un alt motiv pentru care a fost extrem de susținută legea pentru introducerea taxei pe lux, precum și ordinul instituit de ANAF, este și „generarea de venituri suplimentare pentru bugetul de stat”, în contextul în care există un deficit bugetar masiv.
Din metodologia de implementare a acestui ordin mai reiese că Formularul 216, care a venit odată cu noul ordin ANAF, va putea fi depus anual, până la data 31 septembrie, respectiv 31 decembrie, a fiecărui an.