Care este istoria din spatele Mănăstirii Tismana, cea mai veche astfel de construcție din România

România este o țară superbă, care se bucură nu doar de peisaje spectaculoase, ci și de monumente impresionante, cu o poveste uimitoare. Un astfel de exemplu este istoria care se află în spatele Mănăstirii Tismana, un punct de atracție pentru mulți turiști. Cea mai veche construcție de acest fel este cu adevărat impresionantă.

Istoria impresionantă a Mănăstirii Tismana

Mănăstirea Tismana, situată în județul Gorj, reprezintă cel mai vechi așezământ monahal din regiunea Țării Românești. Aceasta are un aspect impresionant, care lasă impresia unei fortărețe așezate pe un vârf de stâncă. Un aspect mai puțin știut din istoria Mănăstirii Tismana îl reprezintă faptul că tezaurul României a fost ascuns între zidurile sale.

Așezată pe malul râului cu același nume, lângă gura Peșterii Sfântului Nicodim, acesta așezământ a avut un rol important în păstrarea credinței ortodoxe de-a lungul anilor. Mănăstirea Tismana a fost ridicată între anii 1375 şi 1377-1378, când a avut loc și sfințirea. Cel considerat a fi întemeietorul şi primul stareţ al mănăstirii a fost Cuviosul Nicodim, care a fost și canonizat de Biserica Ortodoxă Română în anul 1955.

”A îmbătrânit 200 de ani în 2 luni!” Arnold Schwarzenegger și-a îngrijorat fanii, transformare radicală

Ce trup perfect are Diana Ursu de la Survivor. A renunțat la rugby de performanță si acum va lupta în Dominicană

Artista de muzică populară care a înnebunit internetul la 46 de ani! Abia o mai recunoști

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Așezământul monahal a avut mai multe roluri

Zidurile mănăstirii au fost ridicate cu ajutorul domnitorilor din familia Basarabilor: Radu și fiii săi, Dan I și Mircea cel Bătrân. Cuviosul Nicodim, primul stareț al lăcașului, a dezvoltat prima școală de caligrafi și copiști de cărți bisericești din țară, care funcționa în mai multe limbi.

De asemenea, tot la Tismana a funcționat și prima școală de călugări învățați. Dintre aceștia erau ulterior aleși viitorii episcopi, mitropoliți, dieci pentru cancelariile domnești și boierești. Aici au fost păstrate și cele mai vechi documente, de la începutul secolului al XIV-lea. Acestea au stat la baza istoriografiei românilor.

Mai mulți domnitori au apelat la ajutorul dintre zidurile Mănăstirii Tismana

În 1406, la Mănăstirea Tismana, Mircea cel Bătrân și regele austro-ungar Sigismund de Luxemburgau încercat să formeze o alianță împotriva turcilor, în prezența Cuviosului Nicodim. Totodată, în 1458, mănăstirea l-a primit și pe Vlad Țepeș, aici fiind ascuns și Neagoe Basarab, care se temea de Mihnea cel Rău.

Un incendiu a distrus mănăstirea, care a fost însă rezidită în 1542. Importanța acestui monument pentru România a fost resimțită și prin decizia lui Ioan Gheorghe Caragea, în data de 12 mai 1818, de a stabili 26 de panduri drept pază pentru mănăstire. De asemenea, Mănăstirea Tismana l-a găzduit pe Tudor Vladimirescu, atunci când acesta a organizat revolta antifanariotă. El a întărit, de asemenea, garnizoana mănăstirii și a conceput Proclamația de la Padeș. Locul a servit drept adăpost și inspirație și pentru George Coșbuc.

Tezaurul României, adăpostit la Tismana

Tezaurul Băncii Naționale a României se găsește la Mănăstirea Tismana, la Peștera cu Apă, unde acesta a fost ascuns la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. În anul 1944, tezaurul BNR era amenințat de Armata Germană, care se afla în România, și de Armata Roșie, care se apropia de granița noastră de vest.

Conducerea BNR de la acea vreme a decis să apere stocul de aur și astfel l-a ascuns în peștera din zona Mănăstirii Tismana, în vara anului 1944. Astfel, au fost depozitate 4.086 de casete cu 215 tone de aur, dintre care 51 de casete cu aur polonez, ce cântăreau 3 tone. Aurul polonez a fost lăsat pentru păstrare în 1939, când tezaurul Poloniei a tranzitat România. Pentru a proteja tezaurul, intrarea grotei a fost acoperită cu un zid de beton, gros de un metru. Paza a fost asigurată de 280 de soldați și ofițeri de la Târgu Jiu.

Cunoscută în istorie sub numele de Operaţiunea „Neptun” sau „Tismana”, misiunea s-a desfăşurat cu succes. Ulterior, în februarie 1947, tezaurul BNR şi cele trei tone de aur polonez s-au întors întregi la Bucureşti, povestea Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Ce poți vizita în prezent la Mănăstirea Tismana

Cei care ajung la Tismana pot descoperi Muzeul Tezaurului BNR, care a fost inaugurat în data de 26 iulie 2016, de către guvernatorul BNR, Mugur Isărescu și ÎPS Irineu, Mitropolit al Olteniei. Totodată, este de vizitat și Muzeul Mănăstirii, în care se regăsesc obiecte de colecție precum numeroase picturi murale, icoane vechi pe lemn, obiecte de cult, cărți vechi, veșminte, ușile vechi ale bisericii și altele.

În interiorul Mănăstirii Tismana se află și o raclă de argint, realizată de artisul Gheorghe Stoica, în 1980, care conține trei bucăți de Sfinte Moaște: de la Sfântul Nicodim degetul arătător de la mâna dreaptă și crucea de plumb ce o purta la gât, de la Sfântul Ignatie Teoforul și Sfântul Ioan Gură de Aur. Vizitatorii Bisericii lăcașului pot admira monumentele de artă precum catapeteasma din stejar, realizată în 1766 în stil post-brâncovenesc cu ornamente florale, suflată în aur, cu icoanele împărătești din 1844.

De asemenea, aici se regăsește iconostasul mic sculptat în lemn de tei, aurit, executat de Ghenadie monahul (1741-1742); stranele (tetrapoadele) sculptate de călugări în anul 1731 și 1735; policandrul mare din alamă lustruită din secolul XIX; toaca metalică de forma vulturului bicefal – stema domnitorilor Basarabi, deosebit de valoroasă, și altele. Și poetul George Coșbuc a oferit două vitralii în 1916, în memoria fiului său, Alexandru.