Când se mănâncă, de fapt, desertul. Greșeala majoră pe care o fac toți românii

Mulți dintre cei care țin dietă sau sunt atenți la calorii fac o greșeală imensă, când vine vorba despre desert. Sunt mulți oameni care renunță la o masă pentru a consuma ceva dulce. Aceasta este o greșeală care poate duce la îngrășare.

Când se mănâncă, de fapt, desertul

Mihaela Bilic spune că deserturile nu se mănâncă niciodată pe post de masă. Adică, o prăjtură nu trebuie să înlocuiască niciodată prânzul sau cina. Iată de ce.

„Desertul mâncat la sfârşitul mesei îngraşă mai puţin decât atunci când e mâncat pe burta goală. Când e vorba de făinoase şi dulciuri nu doar numărul de calorii contează, ci şi viteza cu care glucoza sau carbohidraţii trec în sânge.

Este aşa numitul indice glicemic, care măsoară creşterea glicemie în sânge după o masă cu glucide. Şi, cu cât creşterea este mai mare şi mai bruscă, cu atât produsul respectiv îngraşă mai tare”, a scris Mihaela Bilic.

Este vorba despre faptul că desertul trebuie să fie micul răsfăț după masă, când deja stomacul este aproape plin de alimente sănătoase, motiv pentru care nu poți mânca prea mult desert.

Doar AȘA nu vei fi dat afara de la locul de muncă! Asta te scapă de schimbările AI

Când se poate suspenda plata pensiei. Situațiile rare care pot lăsa un pensionar fără venituri temporar

Fosta iubită a lui Liviu Dragnea, din nou în vizorul presei! Ce a făcut Irina Tănase...

MM Stoica i-a surprins pe toți: „E cel mai bun din...

Dacă ar fi consumat în loc de masă, cantitatea de dulce ar fi mult mai mare că să intervină senzația de sațietate, iar odată cu cantitatea, crește și numărul de calorii.

De ce să mănânci desertul după masă

„Zahărul dintr-un desert, de exemplu, se absoarbe mai rapid şi mai mult dacă stomacul este gol. Când prăjitura este mâncată la sfârşitul mesei, zahărul se amestecă cu restul alimentelor şi viteza cu care trece în sânge este mai mică.

Nu este recomandat să consumăm dulciuri în afara meselor, sub formă de gustare, tocmai pentru că produc o descărcare bruscă de insulină, hormonul care transformă rapid caloriile din zahăr în grăsime de rezervă”, a completat medicul.

„Şi mai e un aspect negativ de care trebuie să ţinem cont: creşterea bruscă de glicemie este urmată de o scădere la fel de bruscă a nivelului glucozei în sânge (hipoglicemie), care este percepută ca senzaţie de foame.

Nu-i aşa că după un dulce aveţi poftă de ceva sărat? Zahărul se joacă cu glicemia noastră sus-jos ca dinţii unui fierăstrău şi în loc să ne sature, mai degrabă ne deschide apetitul. Zahărul cere alt zahăr şi dulciurile mâncate pe burta goală chiar îngraşă mai tare!”, a explicat Mihaela Bilic.