Când se fac cozonacii de Paște. Ziua în care toate gospodinele trebuie să îi prepare

Doar câteva zile ne mai despart de sărbătorile Pascale, iar gospodinele trebuie să pregătească cele mai gustoase mâncăruri tradiționale care nu lipsesc niciodată de pe masă. Când se fac cozonacii de Paște și de ce este pasca atât de importantă pentru creștini, aflați în rândurile următoare.

Când se fac cozonacii de Paște?

Cozonacul se află mereu pe lista preparatelor vedetă de pe masa de Paște, pe lângă pască, ouă roșii și friptura de miel. Acestea nu lipsesc niciodată. Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor este o perioadă plină de tradiții și obiceiuri, iar femeile trebuie să se împartă între treburile gospodărești și rânduielile bisericești.

Cozonacii, pasca și ouăle roșii sunt preparate tradiționale nelipsite, iar multe gospodine fac greșeala de a le prepara prea devreme sau prea târziu. Cu toate acestea, tradiția spune că ele trebuie preparate în Joia Mare.

De asemenea, cozonacii și pasca se mai pot prepara și în Sâmbăta Mare. Mai apoi, acestea sunt duse la biserică în noaptea de Înviere pentru a fi sfințite.

Potrivit unei legende care face referire la cozonaci și pască, în timp ce predica împreună cu apostolii săi, Iisus a fost găzduit de către un om primitor. La plecare, acesta le-a pus în traistă pâine pentru drum fără știrea lor.

Citește și: Obiceiul sfânt din Vinerea Mare. De ce e bine să treci pe sub Sfântul Aer

Ce semnificație are pasca de Paște

Pasca este cea mai importantă coptură rituală a Paștilor. De regulă, ea se face din faină de grâu de cea mai înaltă calitate, cernută pin sită deasă. Pasca are formă rotundă, deoarece se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde.

Aluatul dospit se pune în tăvi speciale pentru pască. Mai apoi, de jur împrejur, se așază aluatul împletit din două sau chiar trei sucituri, având în mijloc o cruce. În mijlocul tăvii se pune brânză de vacă, pregătită cu zahăr, stafide, ouă și alte mirodenii. Peste brânză se face o cruce, din același aluat împletit. Se unge totul cu ou, după care se coace în cuptorul preîncălzit.

În Vinerea Mare nu se fac copturi, spune tradiția, deoarece este păcat să gătim în această zi. În Vinerea Patimilor se mai ține post negru, adică nu se consumă apă sau mâncare toate ziua, iar credincioșii duc flori la biserică.

Tradiții și obiceiuri în Joia Mare

Joia Mare este o zi încărcată de tradiții și obiceiuri, multe dintre acestea sunt respectate chiar și astăzi, mai ales în mediul rural. De exemplu, în Joia Neagră se fac focuri pentru sufletelor celor trecuți în neființă care vin și se așază al streașină. Din acest motiv, oamenii nu au voie să măture, pentru a nu se face mult praf, care se spune că este aruncat în gura morților.

Joia Mare este dedicată înroșirii ouălor, un simbol al Sărbătorilor Pascale. Se spune că ouăle înroșite în această zi nu se strică niciodată, iar cei care se spală din apa neîncepută în care se află un ou roșu și un ban din argint vor avea parte de noroc tot anul.

Citește și: Paștele catolic 2023. Pe ce dată pică și cum sărbătoresc catolicii Învierea Domnului

În Joia Patimilor și în toată perioada Săptămânii Mari, oamenii se spovedesc. Joia a fost și Sărutul lui Iuda, iar conform tradiției, este bine ca oamenii care se întâlnesc sau care nu s-a văzut de mult să nu se sărute, deoarece acest sărut este înțeles ca o trădare.

În Joia Mare nu se spală haine, deoarece li se vor duce morților lături din spălături în loc de pomană. În Joia Mare nu se fac parastase și nu se trag clopotele bisericilor, ci doar se bate toca.