Bucureștenii, în pericol din cauza poluării. Descoperirea sinistră a autorităților din weekend

Protecția calității aerului este un element cheie în asigurarea mijloacelor de trai durabile. Un trai atât pentru generațiile prezente, cât și pentru cele viitoare. București face parte din capitalele europene cu un grad mare de poluare. Autoritățile se chinuie să diminueze gradul de poluare în București

București are o creștere a nivelului de poluare a aerului în weekend

Poluarea din atmosfera urbană se datorează emisiilor și transmisiilor poluante din aer. Emisiile motoarelor provenite din traficul rutier reprezintă o sursă importantă de poluare în întreaga lume, întrucât nu există date disponibile în România pentru cota deținută de fiecare mod de poluare din transport.

Orașul București a înregistrat niveluri îngrijorătoare de poluare a aerului în weekend. Rețeaua independentă de monitorizare a calității aerului Airly.eu a înregistrat niveluri semnificative de poluare cu particule PM 2.5 și PM 10 în București în ultima perioadă. Aproape toți senzorii au fost colorați în roșu, galben sau portocaliu. Aceștia indică niveluri ridicate pentru cei doi poluanți. Ajungând chiar cu 400% peste maximul permis și limita de siguranță pentru populație.

Senzorii URAD Monitor și Aerlive.ro au înregistrat, de asemenea, niveluri îngrijorătoare de poluare. Rețeaua Ministerului Mediului a înregistrat, de asemenea, creșteri ale poluării aerului. Doar una dintre cele opt stații din București a înregistrat niveluri ridicate de poluare pentru PM 2.5 și trei pentru PM 10.

Nivelurile de poluare a aerului vsunt verificate săptămânal, iar autoritățile publice vor fi puse la răspundere, a declarat ministrul mediului, Costel Alexe, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari cu privire la calitatea aerului din București și din alte orașe mari din țară. În 2019 București era a 6-ea cea mai poluată capitală din Europa.

București are nevoie de măsuri drastice anti-poluare

Pentru a îmbunătăți calitatea aerului și pentru a proteja atmosfera, sunt necesare măsuri de control pentru emisiile de poluanți. Pentru a evalua gradul de poluare al atmosferei sunt calculate emisiile de poluanți pentru a determina calitatea aerului înconjurător.

Emisiile sunt măsurate prin metode adecvate de evaluare, specifice fiecărui poluant în parte pe baza factorilor de emisie și a indicatorilor de activitate. În 2018, măsurătorile calității aerului, au arătat că limitele acceptabile privind calitatea aerului au fost depășite în 70 de cazuri.

”Sunt mari șanse ca nivelurile înregistrate în 2019 să fie mai mari decât cele din 2018. De multe ori, ministrul mediului este indicat drept cel care ar trebui să rezolve problema poluării din România. Nu este adevarat. Nu Ministerul Mediului poate controla poluarea din Capitală”, a spus ministrul.

Primarul Bucureștiului Gabriela Firea, la începutul anului 2020, spunea că, deși au fost luate măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului, ceea ce nu s-a făcut „în zeci de ani” nu se poate face în 36 de luni. În 2018, Comisia Europeană a decis să sesizeze România la Curtea de Justiție a UE pentru că nu a respectat standardele de calitate a aerului. Potrivit CE, nivelurile de poluare a aerului cu particule din regiunea capitalei românești București au fost depășite în mod constant de când legislația UE a devenit aplicabilă României.

Poluarea aerului costă fiecare rezident al capitalei mai mult de 3.000 de euro pe an

Așa spune un stiudiu recent realizat pentru Alianța Europeană de Sănătate Publică (EPHA). Suma este cea mai mare din Uniunea Europeană. Alte trei orașe din Europa emergentă: Varșovia în Polonia, Bratislava în Slovacia și Sofia în Bulgaria apar, de asemenea, în primele 10 orașe în care daunele pe cap de locuitor sunt cele mai mari.

Studiul EPHA cuantifică valoarea monetară a morții premature, a tratamentului medical. În același timp i-a în calcul și zilele lucrătoare pierdute și a altor costuri de sănătate cauzate de cei trei poluanți atmosferici care cauzează cel mai mult boală și deces. Este vorba de particule, ozon și dioxid de azot.

Poluarea aerului este principala cauză a deceselor premature din cauza factorilor de mediu din Europa, potrivit SEE. Problema este cea mai mare în orașe, unde trăiesc două treimi din europeni. Două treimi din orașe încalcă standardele de aer curat stabilite de Organizația Mondială a Sănătății. Particulele, ozonul și dioxidul de azot cauzează anual aproximativ 400.000 de decese timpurii.

”Studiul nostru dezvăluie amploarea daunelor cauzate de aerul toxic asupra sănătății oamenilor. Dar și uriașele inegalități de sănătate care există între și în țările din Europa. Situația poate fi influențată de politicile de transport. Orașele pot reduce costurile trecând la mobilitatea urbană cu emisii zero. Guvernele și Uniunea Europeană ar trebui să țină cont de aceste costuri pentru politica de transport. Pentru a sprijini, nu pentru a împiedica, o recuperare sănătoasă după pandemia Covid-19.”, spune secretarul general interimar al EPHA, Sascha Marschang.