Bucovina, dată dispărut în 1775. Cum a devenit Grigore al III-lea Ghica un martir
În urmă cu 100 de ani, crearea României unite a însemnat legământul dintre Basarabia, Bucovina și Transilvania cu statul român. Față de Basarabia și Transilvania, unde românii erau majoritari, în Bucovina, supremația românească era spulberată.
Bucovina, dată dispărut în 1775. Grigore al III-lea Ghica, martir al zonei
Imperiul Habsburgic a rupt teritoriul Moldovei în 1775, iar politica de naționalități a Vienei i-a dezavantajat constant pe români. Totul a avut loc sub ochii lui Grigore Ghica al III-a. Voievodul a fost omorât de trimisul Turciei în 1777 pentru că se împotrivise cesiunii, dar sacrificiul său a devenit, mai târziu, un reper al mișcării naționale.
S-a opus raptului și a plătit cu viața
Alexandru Gricore Ghica este considerat un erou al Bucovinei, chiar dacă a avut o domnie scurtă. Deși era domn fanariot și ar fi trebuit să respecte spusele stăpânului, ”să pupe papucul sultanului”, el nu a vrut să se supună întocmai și a încercat să salveze cât se mai putea salva. Domnia sa s-a încheiat rapid pentru că Maria Tereza, cu bune relații peste tot, s-a plâns sultanului. El a trimis un funcționar otoman, Capugi Bașa( numele său însemna ”aducătorul de cap”), pe numele real Ahmed, cu care Ghica avea relații bune.
„Dar acesta l-a omorât la Iaşi, respectând porunca stăpânului şi dând exemplu şi în viitor celor care ar fi încercat să nu respecte poruncile împărăţiei de la Constantinopol. Practic, Ghica e un erou, dar ce şi-au dorit Poarta, şi mai mult decât atât, habsburgii, s-a întâmplat prin ocuparea Bucovinei, pe care au ţinut-o până în 1918”, a spus Aurelian Cocoreanu.
Grigore al III-lea Ghica, martir pentru zona-tampon între trei imperii
Kara Ahmed a sosit la Iași pe 30 septembrie 1777. Sub motiv că îl paște o răceală, l-a invitat insistent pe domnitor să îl viziteze. Chiar dacă venise înconjurat de gardă, a intrat singur la cel care se dădea bolnav. Istoricul Aurelian Cocoreanu povestește că întâlnirea a decurs ”cu zgomot”. Înuntru rămăseseră singuri, apărătorii lui Ghica stând străjuiți afară la ușă, cu puștile încărcate.
„Un singur lucru e sigur, că Aga Ahmed l-a omorât pe Grigore Ghica cu mâna lui. Moldovenii din odaia cafelelor şi doctorul grec din camera lui Hafiz au auzit deodată gălăgie, ţipete, o scurtă luptă, probabil un horcăit… şi gata. Când puterile creştine au cerut explicaţii pentru decapitarea domnitorului, Kara Ahmet a răspuns că Alexandru Ghica s-a opus mazilirii, că era un trădător şi că de aceea a fost nevoit să îl ucidă”, a povestit istoricul.
De asemenea, Cocoreanu explică și că Domnul știa că vor fi consecințe, dar poate nu credea că îl vor ucide. Știa că sabia turcului e lungă și banii austriecilor lucrau bine în acele timpuri.