Brigitte Pastramă a vrut să ajute refugiații din Ucraina: „Am trăit una dintre marile dezamăgiri din viața mea” EXCLUSIV

de: Alexandru Catalan
03 03. 2022

Există și o parte mai puțin frumoasă în ajutorarea migranților ucraineni. Brigitte Pastramă, fosta soție a lui Ilie Năstase, ne-a povestit ce a descoperit după ce s-a implicat personal în această poveste. „Există multă propagandă, dar și ONG-uri extrem de neserioase!”

Ce a pățit Brigitte Pastramă când a vrut să ajute refugiații din Ucraina?

Brigitte Pastramă, fosta soție a lui Ilie Năstase a decis să se implice în ajutorarea migranților ucraineni, însă susține că, în final, a avut parte de o mare dezamăgire. Ea crede că în această poveste sunt implicate și organizații neguvernamentale care nu dau dovadă de seriozitate și încearcă mai mult să mimeze decât să ajute.

„În cazul meu, totul a pornit de la încurajările unor prietene care mi-au tot scris pe Instagram să mă implic, fiindcă am mijloacele să o fac. Și eu, și ele, credeam la început că vom putea ajuta în mod aparte mamele cu copii ucraineni, așa cum văzusem cu toții la televizor.

Și care vin, săracii, în număr mare la granița cu România din cauza războiului. Aveam să aflu însă că lucrurile nu stau chiar așa”, a precizat Brigitte Pastramă pentru playtech.ro.

A petrecut șase ore în Gara de Nord

Ea ne-a povestit că și-a convins inclusiv soțul pe Florin Pastramă, să fie alături de ea în acest demers.

„Am mers împreună cu soțul meu, Florin, luni, în Gara de Nord, să vedem cu ochii noștri cu ce putem ajuta. După mai bine de șase ore petrecute acolo, în gară, am realizat că cei mai mulți dintre migranții din Ucraina, care ajung la București, nu sunt de fapt ucraineni.

Sunt, cei mai mulți dintre ei, expați sau studenți, egipteni, nigerieni și indieni, în marea lor majoritate, care ajung la București în drumul lor de tranzit spre țările din care provin.

Dar am decis să-i ajutăm și pe aceștia, fiindcă și ei sunt suflete. Am luat legătura cu persoanele de la Asistența Socială prezente atunci în gară și ele ne-au promis că ne vor da anumite direcții pentru a ajuta, acolo unde credeau ei că e mai mare nevoie”, reia firul poveștii vedeta.

Avertismentul lui Brigitte

Cert este că marți dimineață, cei de la Asistență i-au solicitat, dacă poate, să ducă 100 de porții de mâncare la un centru de refugiați din cartierul Rahovei.

„Cum avem printre afacerile noastre și un restaurant, am acceptat cu bucurie să facem asta. Trebuie să precizez că cei de la Asistență au fost drăguți și cooperanți. Am pregătit 100 de porții de mâncare, inclusiv cu ciorbă, cafea, pâine și tot ce trebuie pentru masa unui om în putere.

Am plecat cu două mașini, în care am încărcat și marmitele speciale cu mâncare. Surpriza a venit odată cu sosirea noastră la fața locului. Ni s-a cerut să lăsăm mâncarea acolo, lucru pe care l-am refuzat. Am vrut să văd cu ochii mei pentru cine am depus eforturile respective.

Cei de acolo, de la centru, au făcut fețe-fețe. Cu chiu, cu vai, mi s-a răspuns! Am lăsat cel mult 25 de porții de mâncare. Am trăit una dintre marile dezamăgiri din viața mea. Am vrut să fac un bine, din suflet, și când colo am constatat că există tot felul de ONG-uri, extrem de neserioase, care încearcă, probabil mai ales în perioada asta, să arate că încă funcționează.

E foarte multă propaganda în perioada asta, așa că îi avertizez pe cei care doresc să se implice financiar și emoțional în ajutorarea emigranților din Ucraina să aibă totuși grijă cu ce fel de persoane din România au de-a face!”, a mai spus Brigitte Pastramă.

Schimbă direcția ajutoarelor materiale

În final, Brigitte s-a consultat cu mai mulți prieteni și a ajuns la concluzia că va încerca să trimită ajutoare materiale spre nordul țării:

„Pentru mine a devenit clar că cei mai mulți dintre ucrainenii care au ajuns în România, rămân în zona de graniță. Probabil trag speranța că de îndată ce se va opri nebunia asta cu războiul vor reveni cât mai curând la casele și familiilor lor.

Ei nu coboară spre București, fiindcă nu au de ce să facă asta. Rămân cât mai aproape de graniță, așa că am decis că, data viitoare, voi trimite și eu ajutoare într-acolo. Va mai trece puțin, fiindcă vreau să mă lămuresc cum să fac ca ajutoarele să ajungă acolo unde chiar e nevoie de ele!”.