Boala care va afecta 1 din 4 persoane până în 2050. OMS a făcut anunțul trist
Dacă până recent, unele boli nu ne afectau, la scară globală, acum vine un raport care ne dă peste cap. Organizația Mondială a Sănătății a publicat recent un raport, îngijorător, bazat pe câteva studii aprofundate asupra subiectului în cauză. Cifrele sunt alarmante despre pierderea auzului, dar s-ar părea că există și o rezolvare, sau așa spune OMS, cel puțin.
Organizația Mondială a Sănătății spune că pierderea auzului este o problemă alarmantă
Pierderea auzului este o problemă comună cauzată de zgomot, îmbătrânire, boli și ereditate. Persoanele cu hipoacuzie pot avea dificultăți în a purta conversații cu prietenii și familia. Este posibil, de asemenea, să înțeleagă sfaturile medicului, să răspundă la avertismente și să audă sonerii și alarme.
În 2015, Organizația Mondială a Sănătățiia avertizat că peste un miliard de adolescenți și tineri se confruntă cu riscul pierderii auzului din cauza expunerii la niveluri de sunet nesigure. Avertismentul este subliniat de noi cercetări.
Un studiu publicat de cercetătorii de la Universitatea McMaster, situată în Ontario, Canada, a constatat că din 170 de elevi de gimnaziu și liceu, 28% au dezvoltat tinitus persistent. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că studenții cu tinitus au avut o toleranță mai mică la zgomot puternic decât studenții care nu au tinitus. Studiul a fost publicat în revista Scientific Reports.
Cercetătorii au efectuat un studiu clinic la un festival de muzică în aer liber din Amsterdam, Olanda, și au constatat că dopurile pentru urechi sunt eficiente în prevenirea pierderii auzului pe termen scurt după expunerea la muzică tare. Rezultatele au fost publicate în JAMA Otorinolaringologie Head & Neck Surgery.
Sursele de zgomot puternic sunt pretutindeni, de la cinematografe la concerte până la căștile care par a fi adăpostite permanent în urechile tinerilor. Și ceea ce este dăunător nu este întotdeauna evident. Expunerea la zgomot poate duce la pierderea auzului ani sau decenii mai târziu. Pierderea auzului senzorial apare atunci când micile celule de păr din cohlee, în urechea internă, se sting, lăsând mai puține celule să simtă undele fluide create de sunet.
”Un copil are multă rezervă, o mulțime de celule de păr. Este greu să spui unui adolescent să renunțe la muzică. Deoarece îl va avea impact când va avea 60 de ani. Ce este 60 de ani? Pare pentru totdeauna în viitor.
Dar puțină prevenție merită. Dacă poți ajuta tinerii acum, aceștia sunt mai puțin dispuși să poarte aparate auditive pe drum.”, spune Organizația Mondială a Sănătății.
Stabilirea punctelor de referință pentru siguranța auditivă
Sunetul se măsoară în decibeli. O șoaptă are 30 de decibeli, o conversație normală are 60 de decibeli. Expunerea prelungită la orice peste 85 de decibeli este considerată dăunătoare. Datale sunt prezentate în raportul dat de Organizația Mondială a Sănătății. Aceeași organizație, OMS, recomandă restricționarea utilizării dispozitivelor audio personale la mai puțin de o oră pe zi.
”Suntem într-o eră în care playerele MP3 pot ajunge la 105 decibeli. Este greu de spus cât de mult din problema pe care o vedem se datorează playere MP3, dar se întâmplă.
Există o regulă 60/60. Asta înseamnă să-ți asculți MP3-ul la 60% din maximum pentru cel mult 60 de minute pe zi.”
Există deja tehnologii auditive avansate. Vorbim de aparatele auditive și implanturile cohleare. Atunci când sunt însoțite de servicii adecvate de sprijin și terapie de reabilitare sunt eficiente și rentabile și pot beneficia atât copiii, cât și adulții.
Organizația Mondială a Sănătății în raport menționează utilizarea limbajului semnelor și a altor mijloace de substituție senzorială. Acestea pot fi opțiuni importante pentru cei cu probleme de acest gen. Tehnologia și serviciile de asistență auditivă, cum ar fi subtitrarea și interpretarea limbajului semnelor, pot îmbunătăți și mai mult accesul la comunicare și educație pentru cei cu pierderea auzului.