Din 15 mai trecem de la starea de urgență la starea de alertă, dar cu toate astea anumite restricții vor rămâne în vigoare, numai după ce se va promulga legea în Parlamentul României, nu mai devreme de 18 mai.
Printre măsurile restictive ce rămân valabile și după data de 15 mai sunt și cele legate de anuările religioase, și anume faptul că se vor putea ține doar în curțile lăcașurilor sfinte, păstrându-se distanțarea socială iar măștile de protecție, în acest caz, vor fi obligatorii și în curtea bisericilor. Mai marii Bisericii Creștin Ortodoxe Române au emis un comunicat prin care anunță că, în afară de cele menționate, vor mai fi și alte reguli ce vor trebui respectate în următoarea perioadă.
Una din măsurile adoptate de B.O.R. este aceea a impărtășaniei, și anume că se amână pentru o perioadă scurtă de timp, până când se va termina consultarea cu toate bisericile ortodoxe și se va găsi altă soluție decât împărtășirea cu lingurițe de plastic. Marți, într-o conferință de presă, susținută la Cotroceni, Klaus Iohannis anunța decizia privitoare la slujbele religioase și cum se vor putea ține acestea, după 15 mai, anunț care nu a rămas fără reacție din partea Preafericitului Patriarh Daniel.
”În acest context, Biserica suferă mult, deoarece slujitorii ei nu se pot ruga împreună în aceeași biserică, în același locaș de cult cu credincioșii.” – se arată în mesajul transmis de Basilica.
În același mesaj Patriarhul a mai vorbit și despre efectele produse de actuala criză asupra bisericii și a credincioșilor acesteia, în această perioadă.
”Această pandemie a produs şi încă produce multă panică, teamă de îmbolnăvire şi teamă de moarte. De aceea, starea de pandemie ne cheamă să reflectăm mai mult şi mai intens la importanţa vieţii şi a sănătăţii omului pe pământ. în prezent, starea de pandemie poate fi înţeleasă şi ca un test sau o verificare a stării spirituale a oamenilor, mai ales a intensităţii iubirii lor faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni.”, mai arată șeful BOR.
Cu alte cuvinte, cu toate că de duminică enoriașii vor putea participa la slujbele religioase, în curțile lăcașelor sfinte, nu vor avea parte și de împărtășanie. Conform documentelor, nu este prima dată când se ia o astfel de decizie la nivelul bisericii, acest lucru întâmplânu-se și în 1829, tot din motive de pandemie. Acest lucru este explicat și în comunicatul B.O.R., menționat anterior.
„Nu este nimic nou și nimic contrar teologiei liturgice a Bisericii, care are menirea să-l ghideze pe omul credincios printr-o lume reală, confruntată uneori cu crize grave, inclusiv medicale. În anumite contexte trebuie să trecem proba realismului creștin, care ne protejează de orice formă de abordare magică a „celor sfinte” si de punerea în conflict a credinței profunde cu rațiunea practică. Creștinismul autentic, hrănit din fidelitatea față de tradiția genuină a Evangheliei și față de cea filocalică, patristică, nu pune în conflict artificial credința și rațiunea, ci le cultivă cu discernământ”, a transmis Biserica Ortodoxă Română.