Bărbatul cu un IQ mai mare decât al lui Einstein. Cum a ajuns să moară singur și sărac

Dacă ar fi să luăm doar IQ-ul ca instrument de măsurare a inteligenței, a existat o persoană în dreptul căreia s-ar putea spune că expresia „ești un geniu“ este prea săracă și neîncăpătoare. Cine a fost cel care a avut un IQ mai mare decât Einstein și cum a ajuns acesta să moară singur și sărac, aflați în paragrafele următoare.

Cine a fost bărbatul cu un IQ mai mare decât al lui Einstein

Albert Einstein, considerat de mulţi cel mai deştept om din câți au existat, a avut un coeficient de intelgenţă de 160, în timp ce americanul William James Sidis (1898-1944), a avut un IQ estimat la 250-300.

Astăzi, testele pentru aflarea coeficientului de inteligenţă (IQ) sunt certificate şi folosite în întreaga lume. Ce este IQ-ul și cum se măsoară? Ei bine, potrivit specialiștilor, Coeficient de inteligență sau IQ (în original, acronimul expresiei intelligence quotient) reprezintă măsura inteligenţei umane exprimate printr-un număr, rezultat în urma susţinerii unui test standardizat, raportat la varsta cronologică. Majoritatea oamenilor (85%) se situează în jurul valorii de 100 (90 – 110), având o inteligenţă medie.

O valoare ce depășeste 120 este catalogată drept inteligenţă superioară, la 130 vorbim de supradotare, iar peste 140 au doar adevăratele genii.

Printre cele mai inteligente persoane din lume enumerăm: şahistul Garry Kasparov (190), inventatorul Nikola Tesla (195), chimista Marie Curie (180-200), filosoful francez Voltaire (190-200), scriitorul german Goethe (210).

Cum a ajuns să moară în sărăcie și solitudine

Însă, peste toate numele menționate anterior tronează cel al lui William James Sidis (250-300), care a fost, pare-se, una dintre cele mai inteligente persoane din lume.

Povestea de viață a americanului este una spectaculoasă. Conștient de darul cu care a fost inzestrat fiul său, tatăl lui William a încercat să-l înscrie la Harvard, dar a fost refuzat, deoarece avea doar 9 ani la acea vreme. Doi ani mai târziu, însă, institutul l-a acceptat, devenind, astfel, cea mai tânără persoană care a fost admisă la facultatea cu pricina, în 1909.

În ciuda succesului său de a termina facultatea la doar 16 ani, William James Sidis a caracterizat experiența ca fiind una nefericită, ba chiar traumatizantă. Acesta a spus, în repetate rânduri, că a fost tachinat și umilit de ceilalți colegi mai mari.

„Vreau să trăiesc o viață perfectă. Singurul mod de a trăi viața perfectă este de a trăi în izolare. Am urât întotdeauna mulțimile“, le-a declara el reporterilor prezenți la absolvire.

Cu toată inteligența, acest lucru nu l-a salvat, însă, de demonii din interior. Bărbatul a avut numeroase probleme cu legea, fiind condamnat chiar la 18 luni de închisoare pentru organizarea de manifestații comuniste, a fost arestat, a avut o cădere nervoasă, iar ultimii ani din viață i-a petrecut lucrând ca un simplu funcționar public.