Bacteriile care te pot salva de gripă. Ce au descoperit cercetătorii

Cercetătorii de la Universitatea Michigan din Statele Unite au identificat un grup de bacterii din nas şi gât care ar putea scădea riscul de a contracta gripă.

Pentru a evalua relaţia dintre bacteria din nas sau gât şi sensibilitatea la virusul gripal, cercetătorii au utilizat date prelevate în cadrul unui studiu longitudinal privind transmiterea gripei în cadrul gospodăriilor din Nicaragua, efectuat în perioada 2012 – 2014.

Studiul a fost desfăşurat pe 717 persoane. Oamenii de ştiinţă au analizat mostrele de bacterii din nas şi din gât prelevate la momentul înrolării în cadrul studiului şi au utilizat secvenţierea ADN pentru a determina tipul bacteriilor prezente. La analiza compoziţiei bacteriene a tuturor mostrelor au fost descoperite cinci grupuri de bacterii.

După ce au luat în calcul alţi factori cunoscuţi care ar putea influenţa riscul de gripă, precum vârsta, expunerea la tutun, gospodăriile aglomerate şi vaccinarea antigripală, cercetătorii au dorit să afle dacă indivizii cu un anumit tip de bacterii aveau o sensibilitate redusă la gripă.

„Am analizat ce fel de grupă (de bacterii) avea fiecare şi dacă acest lucru influenţa riscul de gripă şi am aflat că da, aşa este”, a declarat una dintre autorii studiului, Betsy Foxman, profesoară de epidemiologie la Facultatea de Sănătate Publică a Universităţii Michigan.

Descoperirea avansează însă şi unele întrebări noi: „Este cu adevărat posibil să influenţezi microbiomul cuiva astfel încât acest lucru să conteze? Este posibil să le putem spune oamenilor: Iată pastila ta cu microbiom. Este un drum foarte lung şi ne aflăm la început”, a mai spus Foxman.

„Aceasta este partea interesantă. Ne spune că dacă o persoană care prezintă această comunitate de bacterii are un risc redus de a contracta gripă. Este o veste importantă deoarece nu a mai fost demonstrată anterior”, a adăugat cercetătoarea.

Echipa de cercetători își propune ca în viitor să efectueze alte studii similare, dar pe o populație diferită, iar participanții la studiu să fie analizați pe perioade mai lungi de timp.

„Ştim că vom avea întotdeauna nevoie de antibiotice noi, însă în acest mod ne putem baza pe ele mai mult timp, probabil că, dacă putem interveni astfel, vor exista mai puţine efecte secundare ale gripei”, a declarat Foxman.

Studiul s-a derulat pe parcursul a treisprezece zile din momentul în care grupul monitorizat a dezvoltat gripă. În total 537 indivizi au fost testaţi negativ cu gripă la începutul studiului. Studiul a fost publicat site-ul universităţii şi în jurnalul ştiinţific PLOS One.