Adevărul despre Augustin Lazăr și deținutul politic din comunism. Ce a semnat și ce înseamnă

Augustin Lazăr se apără în scandalul iscat după ce s-a aflat că în 1985 și 1986 a respins cererea de eliberare condiționată a unui deținut politic. Procurorul general al României respinge orice acuzaţii potrivit cărora ar fi dispus sancţionarea disciplinară a vreunei persoane condamnată penal și susține că drama unor foşti deţinuţi politic este folosită de pentru a fi denigrat.

Pe vremea când avea 29 de ani, Augustin Lazăr era procuror delegat la Comisia de liberare condiţionată a Penitenciarului Aiud. În această calitate, a respins în două rânduri cererile de eliberare condiționată formulate de Iulius Filip, unul dintre cei mai cunoscuți dizidenți din anii 1980.

Lui Iulius Filip i s-a refuzat eliberarea condiționată pentru că a continuat să fie critic la adresa regimului comunist și în spatele gratiilor, iar în raport s-a menționat că nu a dat „dovezi temeinice de îndreptare” și nu a prezentat „garanția reeducării.”

Augustin Lazăr: „Drama unor foşti deţinuţi politic, folosită pentru denigrarea mea”

Procurorul general al României susține că doar și-a făcut datoria, ținând cont de rapoartele de sancționare disciplinară ale deținutului. Practic, Lazăr a ținut cont de ceea ce scria în raport și a decis să respingă cererea de eliberare condiționată. Într-o postare pe Facebook, Augustin Lazăr respinge acuzațiile care i se aduc, după ce a fost numit „torționar” de unele posturi de televiziune.

„Resping orice afirmaţii potrivit cărora, în calitate de procuror delegat la Comisia de liberare condiţionată a Penitenciarului Aiud, aş fi dispus sancţionarea disciplinară a vreunei persoane condamnată penal, deţinută în penitenciar, prin emiterea de rapoarte de pedepsire, solicitarea de astfel de rapoarte sau în orice altă modalitate.

Nu pot să nu constat cu amărăciune cum drama unor foşti deţinuţi politici este folosită de persoane interesate pentru denigrarea mea, evident în contextul în care mi-am depus candidatura pentru un nou mandat de procuror general. Prin astfel de acţiuni se urmăreşte influenţarea desemnării pentru următorii trei ani a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Nu am fost lucrător sau colaborator al Securităţii aşa cum am mai arătat şi cum Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a şi stabilit (…)”, a scris Lazăr pe rețeaua de socializare.