Aspirina, foarte periculoasă pentru această categorie de persoane. Ce nu știai
Aspirina are multe beneficii, dar nu trebuie administrată dacă nu suferi de anumite afecțiuni. Fără prescripția medicală, acest medicament poate face mai mult rău, decât bine.
Este la fel ca oricare alt medicament și trebuie tratat ca atare de persoanele sănătoase, care n-ar trebui să ia zilnic câte o aspirină.
Mulți români înghit în fiecare zi o pastilă de aspirină, în scop preventiv, pentru a reduce riscurile unui atac de cord sau a unui accident vascular cerebral. Același lucru fac unii cu administrarea „după ureche” a vitaminelor, ca să nu răcească sau a magneziului și calciului, ca să nu mai aibă palpitații.
Aspirina n-are niciun efect benefic pentru oamenii sănătoși
Medicii și specialiștii în nutriție spun însă că e o mare greșeală din partea persoanelor sănătoase. Aspirina nu le crește imunitatea și nici nu-i ferește de anumite boli sau complicații ale inimii atât timp cât acestea nu există.
Singurul efect pe care-l are în cazul acestor oameni este efectul Placebo.
Cele mai frecvente cazuri sunt întâlnite la persoane cu vârstă mijlocie (45 – 50 de ani), cam de când încep să apară temeri cu privire la apariția unor afecțiuni, dar ele apar în special din cauză că au avut o tinerețe dezordonată, plină de obiceiuri nesănătoase, ale căror efecte nu mai pot fi îndreptate pe parcurs.
Bătrânii aveau o vorbă cândva: „Cum te păstrezi la tinerețe, te ai la bătrânețe”. Așadar, aspirina nu are niciun rol în acest caz.
Ce pățești dacă iei în fiecare zi câte o aspirină
Administrarea aspirinei la persoanele sănătoase poate duce la probleme gastrointestinale, la gastrită ușoară sau ulcer gastric care poate să perforeze stomacul și să apară hemoragii. De asemenea, mai pot să apară și probleme hematologice, anemie, trombocitopenie.
Există și studii aprofundat în acest domeniu. Revista JAMA Neurology a publicat 13 studii care arată cât este de inutilă aspirina în cazul oamenilor sănătoși.
Au fost testate 130.000 de persoane cu vârste cuprinse între 42 și 74 de ani, oameni care n-au avut niciodată accidente vasculare și nici boli cardiovasculare. Unor li s-a dat o doză mică de aspirină, iar altora li s-a dat o pastilă cu efect Placebo (adică fără vreun efect chimic).
Conform studiilor, cei care au luat aspirină au avut risc de hemoragie intracraniană de 0,63%, iar cei care au trăit efectul de Placebo, de doar 0,46%, ceea ce înseamnă că două persoane din o mie pot păți asta.