Așa faci cele mai gustoase ouă jumări. Ingredientele secrete care nu dau greș
Scob, omletă sau ouă jumări – este o mâncare simplă care are la bază ouă bătute și prăjte în grăsime vegetală sau animală. În funcție de zonă și preferință, se adaugă mezeluri, verdețuri, legume sau smântână. Preparatul poate fi perfecționat și cu alte ingrediente pentru a-l face savuros.
Rețetă de ouă jumări. Ingredientele care fac preparatul mai gustos
Deși datorită modului simplu de preparare se bănuiește că s-ar fi consumat din preistorie, primele dovezi scrise despre această mâncare există din timpul Imperiului Ahemenid, primul dintre Imperiile Persane, ca predecesor al omletei cu ierburi Kookoo, preparat tipic iranian. În antichitate, în prima carte de bucate, gastronomul roman Marcus Gavius Apiius prezintă rețeta ”Ova spongia ex lacte”.
Și conchistadorii spanioli au relatat în ”Crónicas de Indias” că amerindienii consumau și vindeau tortilla de huevos (scob), demonstrând că felul de mâncare exista și în Americi înainte de venirea europenilor. În timpurile noastre, această rețetă se poate găti într-o multitudine de feluri, ba chiar poate fi adăugată în alte preparate, cum ar fi sushi sau diverse mâncăruri turcești.
Despre ouăle jumări, preparat apropiat românilor, ele sunt mult mai bune dacă le pui un strop de unt și un vârf de sare lângă uleiul din tigaie. Pentru a obține ouăle pufoase, în schimb, nu agita prea mult compoziția, ci adaugă o lingură de apă minerală.
Iar dacă dorești ca micul dejun să fie un adevărat festin, poți pune în omletă brânză cottage sau brânză de casă, o lingură de sos condimentat, lapte și smântână, ceapă, verdețuri tocate mărunt sau mezeluri după bunul plac.
Micul dejun, mari beneficii
Masa de dimineață e sfântă! Este de dorit ca micul dejun să existe în fiecare dimineață, pentru că este felul în care garantăm corpului că va primi energie până la prânz. Însă, acest obicei este din ce în ce mai rar. Peste jumătate dintre copiii români sar peste cea mai importantă masă a zilei și ajung la școală înfometați, arată statisticile oficiale.
„Este, din păcate, o situaţie dezastruoasă care vorbeşte despre lipsa educaţiei alimentare în familie. În multe clase am descoperit că aveau aproape toţi chipsuri sau sandvişuri cu burgeri refrigeraţi şi cartofi prăjiţi, fără niciun fel de legume”, spune Raluca Vasile, ambasador Food Revolution.
„Am găsit multe produse cu mai mult de 30 de grame de zahăr la suta de grame. Este inacceptabil. Niciun copil nu ar trebui să aibă mai mult de 25 de grame de zahăr pe zi”, declară Joao Breda, reprezentant al Organizaţiei Mondiale a Sănătaţii pentru Nutriţie, pentru TVR.