Arta care dispare din România. Drama prin care trec românii care se chinuie să o practice
Unii dintre români au ajuns să se chinuie să practice o artă care în urmă cu mulți ani era în vizorul tuturor. Cum s-a ajuns în această situație și care sunt detaliile?
Arta care dispare din România. Detalii
Directorul Muzeului Astra și-a propus să pregătească forța de muncă calificată în diverse munci în scopul de a ajuta comunitățile rurale să se dezvolte altfel decât prin agricultură. Arta meșteșugului a devenit o formă de manifestare artistică pe cale de dispariție, iar puțini sunt cei care mai știu vechile tehnici de construit, olărit sau alte lucruri asemănătoare.
Tinerii nu mai au oportunitatea să facă făurindu-se lucrurile ca odinioară, tocmai pentru că tehnologia a luat cu asalt toate tradițiile și obiceiurile vechi. Din păcate, cei care se pot numi meșteșugari nu au veniturile care să le asigure traiul necesar, iar salariile mici i-au făcut pe mulți să părăsească sfera.
La plata scăzută se adaugă și faptul că nu dețin certificate care să le ateste competențele, mulți renunțând la învățăturile bătrânilor și luând calea străinătății. „Ce ne dorim să facem la Casa Artelor este un centru de activităţi şi resurse regionale, adică să venim atât în întâmpinarea comunităţilor cât şi a autorităţilor. Există o problemă destul de cruntă în momentul de faţă şi anume forţa de muncă calificată şi abilitată să lucreze pe intervenţii în arhitectură vernaculară sau în arhitectura urbană istorică.
Nu mai există dulgherii, care ştiu să utilizeze instrumentul specific, nu mai există tâmplarii, zidării, cărămidarii, etc. Cumva vrem să construim drumuri de rămas acasă, adică în ruralitate ce perspective ai, exceptând agricultura, să rămâi totuşi în comunitate, dar pentru asta ai nevoie de un job, bine plătit şi să fie pliabil cu ceea ce cere piaţa”, spune Ciprian Ştefan.
„Miza este uriaşă pentru noi ca instituţie”
„Miza este uriaşă pentru noi ca instituţie, principalii beneficiari pe termen mediu şi lung ai acestui program vor fi muzeele în aer liber. Este din ce în ce mai dificil să identificăm resursa umană calificată care să lucreze. Ideea a plecat de la nevoia noastră, dar şi a comunităţii. Încercăm să dăm un imbold pe zona asta de a oferi servicii comunitare. Muzeele trebuie să îşi schimbe radical misiunea şi rolul, să lase expoziţiile cu multe obiecte care nu spun nimic şi să ofere servicii comunitare, să vină în sprijinul autorităţilor, pentru că a trecut vremea în care aşteptăm ca manageri subvenţia de la autoritate, trebuie să învăţăm să producem”
Ciprian Ștefan (Sursa: businessmagazin.ro)