Angajații care vor primi sporuri de 75% și zile libere. Cine sunt românii norocoși?

Există la nivel de propunere legislativă o modificare importantă în Codul Muncii. Conform acestei propuneri, se specifică faptul cine ar putea fi angajații care vor primi sporuri de 75% și zile libere. Citește mai departe și află cine sunt acești potențiali români norocoși.

Modificara Codului Muncii și angajații care vor primi sporuri de 75% și zile libere

Conform prevederilor Codului Muncii, în contul zilelor libere neacordate, angajatorii pot acorda sume compensatorii din salariul net încasat de angajat. Dar, se pare că există o nouă propunere depusă de un grup parlamentar PSD care dorește adăugarea unor noi compensații pentru o parte din angajații bugetari.

Conform justificărilor depuse de parlamentarii PSD, „Codul muncii oferă posibilitatea angajatorilor să compenseze munca suplimentară cu zile libere plătite”, și plecând de la această premiză se propune un spor de cel puțin 75% și alte zile libere în plus pentru „cadrele militare, soldaţii şi gradaţii profesionişti, funcţionarii publici şi personalul civil contractual din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale”, se mai arată în propunerea legislativă.

Vezi și: Zile libere în plus pentru salariații români. Vestea neașteptată, ce propunere a apărut în Senat

O altă bază de plecare a acestei propuneri sunt specificațiile regăsite în Legea nr.53/2003 , la art.122, Alineatul (1), care precizează că Guvernul „ţinând cont de dificultăţile economice care afectează numeroşi operatori economici, a extins termenul de compensare a muncii  uplimentare prin zilele libere plătite de la 60 de zile la 90 de zile”.

Modifările justifică lipsa de personal din instituțiile statului vizate

Așa cum spuneam, noua propunere legislativă din Senatul României îi are în vedere pe angajații din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Proteeţie şi Pază, precum şi Serviciul de Teleeomunicaţii Speciale, iar propunerea se baazează și pe faptul că există o criză a personalului în aceste intituții bugetare ale statului, și că „dată fiind natura activităţii desfăşurate, nu reuşesc să compenseze munca suplimentară cu zile libere plătite. De asemenea, plata muncii suplimentare după eele 90 de zile prevăzute de lege se faee anevoios şi nu se aplică tuturor categoriilor de personal.”

„Având în vedere dificultăţile întâmpinate de instituţiile din sistemul de ordine publică şi siguranţă naţională, atât din punctul de vedere al resurselor umane, cât şi din punct de vedere bugetar; Ţinând cont de faptul că plata orelor suplimentare se face cu greutate şi nu se aplică tuturor categoriilor de personal din aceste instituţii; Luând în considerare natura activităţii desfăşurată de aceste instituţii;

Propunem extinderea termenului de eompensare a muncii suplimentare prin zilele libere plătite de la 90 de zile la 180 de zile, pentru a flexibiliza  raporturile de muncă prin crearea posibilităţii compensării muncii suplimentare cu timp liber corespunzător într-o perioadă mai mare de timp şi asigurarea desfăşurării activităţii instituţiilor menţionate în bune condiţii.”, se mnai arată în justificarea depusă la proiectul legislativ.

Prezentul proiect de Lege dorește și modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, pentru a putea fi încadrați în lista cu angajații care vor primi sporuri de 75% și zile libere.

Vezi și: Noi zile libere pentru români. Sunt prevăzute în Codul Muncii, în ce situaţii pot fi acordate

Codul Muncii modifcat în 2023 cu cel puțin 10 noi puncte

Încă din toamna anului trecut, actualele grupuri parlamentare, precum și executivul condus de liberalul Nicolae Ciucă, au adus cel puțin 10 modificări sau adăugiri la Codul Muncii, majoritatea dintre acestea intrând în vigoare de la data de 1 ianuarie 2023. Modificările au adus un anume aport în raportul angajat – angajator dar și anumite obligativități de ambele părți, după cum urmează:

1. A fost integral modificat template-ul contractului individual de muncă,
2. Contractul de muncă –  obligatorie menționarea în continutul contractului de muncă a tuturor elementelor constitutive ale veniturilor salariale, evidențiate separat,
3. Au fost introduse două tipuri noi de concedii – concediul de îngrijitor și concediul pentru urgențe familiale,
4. O nouă categorie de venituri neimpozabile – în limita a 33% din salariul de bază,
5. Numărul minim de angajați – numărul minim de angajați necesari pentru constituirea unui sindicat este de 10 persoane,
6. Companiile aflate în procedură de insolvență/ faliment – lichidatorul judiciar are obligația eliberării adeverințelor de vechime în termen de 60 de zile calendaristice,
7. S-a modificat radical modul de calcul al deducerii personale,
8. Desfășurarea de activității în baza a două sau mai multe contracte de muncă – devine condiție obligatorie ca programele de lucru să nu se suprapună,
9. Angajații pot solicita angajatorului stabilirea unor programe individualizate de lucru,
10. S-a modificat valoarea diurnei acordate in Romania.

În afară de aceste 10 puncte menționate, conform oficialilor din Ministerul Muncii și al Finanțelor, mai sunt prevăzute și alte pachete de modificare pentru legislația muncii ce vor putea intra în vigoare până la finele acestui an, sau de la 1 ianuarie 2024.