Cum l-a amenințat Dragnea pe Iohannis cu „dosarele” livrate în valize

Liviu Dragnea a avut un weekend prost, după ce-a apărut o valiză cu informații despre Tel Drum. Pe 5 noiembrie, n-a vrut să fie mai prejos și-a prezentat o valiză cu dosare pe numele lui Klaus Iohannis, președintele României.

Dragnea e acum în centrul atenției, după ce RISE Project a promis articole ample pe baza documentelor descoperite într-o valiză din Teleorman.

Pe 5 noiembrie, Dragnea a venit în Parlament cu două geamantane. Primul era cu gogoși, pe motiv că asta „vinde” publicația RISE poporului. Cea de-a doua era cu șase dosare la adresa lui Iohannis. Digi24 a făcut un rezumat al dosarelor pe care Dragnea le-a prezentat în Parlament.

Dragnea vs. Iohannis – dosarul 01: achiziția frauduloasă a imobilului Raiffeisen

E vorba despre o casă din centrul Sibiului, cumpărată de familia Iohannis de la un bărbat care a obținut-o la retrocedări, în calitate de moștenitor al foștilor proprietari. În urma unui proces, care a durat 16 ani, soții Iohannis au pierdut casa.

Imobilul a fost naționalizat, apoi cumpărat de foștii chiriași, cărora le-au fost anulate contractele, în urma unei cereri de retrocedare a unui presupus moștenitor. De la acest moștenitor a cumpărat familia Iohannis jumătate din casă. Instanța a decis însă că actele de moștenitor ale fostului proprietar nu sunt valide, casa a revenit în posesia statului.

În perioada în care Iohannis a fost coproprietar al clădirii, aceasta a fost închiriată de banca Raiffeisen.

Dragnea vs. Iohannis – dosarul 02: retrocedări către Forumul Democrat German a bunurilor Grupului Etnic German

Forumul Democrat al Germanilor din România este formațiunea pe care a condus-o Klaus Iohannis în perioada în care era primar al Sibiului Grupul Etnic German, pe de altă parte, a fost o organizație apropiată naziștilor, înființată în 1940 și dizolvată în 1944.

FDGR a solicitat retrocedarea unor proprietăți care au aparținut comunității germane din România și care au fost „însușite în mod abuziv” de Grupul Etnic German. Din 136 de cereri de retrocedare, a obținut 8 restituiri în natură și 3 propuneri de acordare de despăgubiri, potrivit FDGR.

Acuzațiile lui Liviu Dragnea vin după ce o serie de politicieni, inclusiv Darius Vâlcov, consilier al premierului Dăncilă, și fostul ministru al Educației Liviu Popau încercat să acrediteze ideea că FDGR ar fi un urmaș al Grupului Etnic German și, prin urmare, să facă o legătură între Iohannis și naziști.

Dragnea vs. Iohannis – dosarul 03: recompense pentru procurorii care i-au închis dosarele

E scandalul pentru care Tudorel Toader, ministrul Justiției, a cerut revocarea lui Augustin Lazăr, procurorul general. Lazăr ar fi fost numit în funcție pentru că a clasat un dosar al președintelui, pe vremea când era procuror șef la Alba Iulia.

S-a dovedit însă că ordonanța de clasare din respectivul dosar, deschis la Alba Iulia și transferat la Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost semnată de un alt procuror cu același nume. Este vorba despre Cristian Lazăr, de la ICCJ.

Dragnea vs. Iohannis – dosarul 04: declarații mincinoase despre banii din chirii

Fapta n-a fost dovedită, dar au fost acuzații în publicații apropiate PSD. Iohannis ar fi încasat întreaga chirie pentru imobilul Raiffeisen din Sibiu, deși era proprietar doar pe jumătate din casă.

Speculațiile au apărut, deoarece chiriașul vira suma într-un cont comun, chiar dacă în contract se preciza că suma va fi împărțită la doi.

Dragnea vs. Iohannis – dosarul 05: închirierea căminului de bătrâni de la Forumul Democrat German

E o clădire în care funcționa Căminul pentru Persoane Vârstnice din Sibiu, retrocedată către FDGR. Căminul a funcționat în continuare acolo, în schimbul unei chirii.

Dragnea vs. Iohannis – dosarul 06: presiuni asupra unui judecător CCR

În cazul acesta, e vorba de o declarație cotroversată a judecătorului CCR Petre Lăzăroiu. Inițial, a acuzat presiuni din partea unui consilier prezidențial, Simina Tănăsescu, apoi a spus că nici nu se punea problema. de așa ceva. El și Tănăsescu ar fi prieteni buni.

Administrația prezidențială a recunoscut că întâlnirea a avut loc, dar a negat că ar fi fost vorba de presiuni. Într-un final, Simina Tănăsescu a demisionat.