Curățarea mașinii în fața casei, în spatele blocului sau în apropierea cursurilor de apă este o practică obișnuită pentru mulți români, însă aceasta poate atrage amenzi mari conform legislației în vigoare.
Deși pare o opțiune simplă și economică, spălarea mașinii în aceste locuri prezintă riscuri legale importante, fiind reglementată de legi care interzic poluarea mediului.
Legea românească interzice deversarea apelor uzate în sol, reglementare instituită încă din 1996 prin Legea nr. 107/1996. Apele uzate generate de activități casnice, inclusiv prin spălarea mașinilor, sunt considerate periculoase din cauza substanțelor chimice pe care le conțin.
Aceste reziduuri pot altera proprietățile fizice ale apei și pot polua mediul înconjurător. Substanțele periculoase incluse sunt uleiul de motor, antigelul și hidrocarburile, toate având un impact negativ asupra solului și apei freatice.
Mai multe autorități locale de la noi din țară, inclusiv în București, au introdus reglementări stricte pentru a combate poluarea. În 2010, Consiliul General al Municipiului București a adoptat Hotărârea nr. 120/2010, care interzice explicit spălarea mașinilor în spații publice sau pe spații verzi. Conform Articolului 27 (2-c) din această hotărâre, este interzis pentru persoanele fizice și juridice să deverseze ape uzate, inclusiv cele rezultate din spălarea mașinilor, pe sol.
Autoritățile care se ocupă cu aplicarea sancțiunilor sunt Poliția Locală, care are rolul de a identifica și amenda astfel de nereguli. În plus, Poliția Națională și Jandarmeria pot, de asemenea, să impună sancțiuni pentru poluarea solului. În funcție de gravitatea faptei, amenzile pot varia, iar aceste reglementări se aplică la nivel național, nu doar în București. Mai multe consilii locale din alte orașe au adoptat măsuri similare pentru a descuraja spălarea ilegală a vehiculelor.
Pe lângă implicațiile legale și financiare, spălarea necorespunzătoare a mașinii ridică și o problemă ecologică semnificativă. Apa reziduală care se scurge în sol este adesea contaminată cu o serie de substanțe chimice periculoase.
Aceste substanțe, inclusiv uleiul de motor și antigelul, au potențialul de a polua pânza freatică, afectând astfel resursele de apă subterană. În timp, această poluare poate avea efecte nocive asupra mediului înconjurător, perturbând echilibrul ecosistemelor locale și provocând daune semnificative flora și fauna din zonele afectate.
Substanțele chimice pot deteriora solul, pot afecta calitatea apei și pot influența negativ sănătatea plantelor și animalelor care depind de aceste resurse. Prin urmare, problema nu este doar una de natură imediată, ci are repercusiuni pe termen lung asupra sănătății mediului.