Alex Bodi, noi probleme cu DIICOT. Procurorii cer arestarea lui preventivă, de urgență

de: Ștefan R. Apostol
05 04. 2021

Afaceristul Alex Bodi are din nou probleme cu legea. După ce primise deja o sentință de arest la domiciliu, DIICOT cere arestarea sa într-un nou dosar. De data asta dosarul face referire la o cu totul altă speță, decât cea inițială, de trafic de persoane.

Alex Bodi acuzat într-un nou dosar

Alex Bodi nu pare să aibă parte de liniște. După ce era trimis în judecată într-un dosar de trafic de persoane, mai nou DIICOT a instrumentat un nou dosar împotriva sa. Noul dosar, conform G4Media.ro, face referire la o altă speță, și procurorii DIICOT cer schimbarea încadrării din arest la domiciliu în arest preventiv.

Sursele judiciare spun că Alex Bodi ar fi vândut două mașini de lux, deși acestea se aflau sub sechestru. Aceleași surse declară că cele două mașini ar fi un Lamborghini Aventador și un Lamborghini Urus. Nu se știe cine sunt beneficiarii celor doi bolizi de lux, dar DIICOT cere schimbarea încadrării judiciare, bazându-se pe aceste noi dovezi.

Aceleași surse judiciare spun că în primul dosar, cel de trafic de persoane, Alex Bodi împreună cu alte 29 de persoane, a fost trimis în judecată, sub acuzațiile de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de persoane şi şantaj.

Dosarul de trafic de persoane pe rol la Tribunalul Dolj

În primă instanță, în noiembrie 2020, Tribunalul Dolj dădea o sentință de arest la domiciliu. Conform surselor judiciare din dosar, săptămâna trecută Alex Bodi ar fi cerut schimbarea încadrării din arest preventiv în control judiciar. Instanța i-a refuzat cererea și astfel s-a trecut la instrumentarea acuzațiilor și chemarea sa în fața instanței de judecată.

Alex Bodi riscă ani grei de închisoare după ce s-au instrumentat și stabilit acuzațiile ce i se aduc. Acesta este acuzat de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de persoane, proxenetism, şantaj, sustragere de sub sechestru, trafic de minori, deţinere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu, spălarea banilor şi mărturie mincinoasă, conform DIICOT.

Dezvăluirile din acest dosar, prin mărturiile mai multor martori, printre care și fosta soție a afaceristului, au scos la iveală multele ilegalități săvârșite de acesta în complicitate cu alte 29 de persoane. Conform surselor judiciare parte din inculpați se aflau deja în spatele gratiilor, fiind membri ai clanurilor interlope din România.

Unii dintre aceștia, spune DIICOT, ar fi fost capii rețelei de proxenetism, rețea în care este implicat direct și Alex Bodi. Mărturiile de la dosar scot în evidență tratamentele dure aplicate de membrii rețelei asupra victimelor.

Multe dintre victime, se mai arată în dosar, au rămas cu grave probleme psihice, în urma acestor tratamente. DIICOT anunță că în cazul majorității celor inculpați s-au luat măsuri asiguratorii. Dar nu s-au dat detalii despre ce măsuri este vorba.

Comunicatul DIICOT în dosarul de trafic de persoane

”Prin actul de sesizare s-a reținut faptul că, la scurt timp după destructurarea unei grupări conduse de membru marcant al lumii interlope(grupare specializată în traficul de persoane și proxenetism), suspectul în cauză (unul dintre locotenenții persoanei mai sus menționate), în timp ce se afla deținut într-un penitenciar, în perioada 2008 – 2011, împreună cu alți trei deținuți au folosit rețelele sociale în scopul recrutării unor tinere care practicau prostituția și, inducându-le în eroare, fie cu promisiunea unui viitor comun (metoda loverboy), fie cu identificarea unui loc de muncă avantajos, respectiv profitând de starea lor de vulnerabilitate (situație materială precară, naivitate, lipsă de educație – factori determinanți pentru respectivele tinere în alegerea practicării prostituției), le-au convins să se prostitueze în beneficiul lor.

La gruparea infracţională au aderat, în timp, şi alţi membri ce făceau parte din acelaşi anturaj. O parte dintre ei aveau rolul de a recruta victimele, dar și de a le transporta pe teritoriul Germaniei (de la locaţiile în care erau adăpostite, până la bordeluri), de a le adăposti şi a le supraveghea, precum şi de a „colecta” veniturile obţinute din prostituţie (de cele mai multe ori, transportau banii personal în țară, unde erau împărţiţi între membrii grupării; uneori, erau folosite sistemele de transfer financiar, caz în care evitau, pe cât posibil, să apară la rubrica „beneficiar”, folosind intermediari).”, se arată în comunicatul oficial DIICOT.