Alertă ridicată de avalanșe în România. Care sunt zonele periculoase

Reprezentanții Administrației Naționale de Meteorologie (ANM) au dat alertă ridicată de avalanșe în România. Precipitațiile ce au luat forma ninsorii au condus la depunerea unor straturi consistente de zăpadă. Vorbim, în unele regiuni, despre cele mai groase straturi de zăpadă raportate în ultimii ani de zile.

Alertă ridicată de avalanșe în România

Alertă ANM în România. Este risc de avalanșă, care sunt zonele vizate. Ciclonul mediteranean și vortexul polar au marcat regiuni întregi. Temperaturile au scăzut considerabil în ultimele două zile. La momentul redactării acestui articol, mai multe teritorii din țară se află sub avertizare de COD PORTOCALIU de vreme rea.

Nordul și centrul Moldovei au parte de ninsori viscolite, rafalele de vânt atingând viteze de 70 de kilometri pe oră. Meteorologii spun că va ninge și în următoarele zile, iar stratul de zăpadă va fi cel mai consistent din ultimele ierni, mai exact de peste 30 de centrimetri.

Și la munte, stratul de zăpadă s-a depus, după ce a nins viscolit. La Bâlea-Lac, stratul de zăpadă este estimat la 267 centrimetri, la Vârful Omu la 158 centrimetri, la Vârful Țarcu la 138 centrimetri, iar la Cuntu la 15 centrimetri.

40 de centrimetri de zăpadă s-au depus la Păltiniș, 27 centrimetri la Parâng, 25 centrimetri la Predeal și 14 centrimetri la Sinaia. Pe Vârful Călimani, ninsoarea s-a depus în straturi de 167 centrimetri, la Vârful Iezer stratul de zăpadă e de 82 centrimetri, la Ceahlău-Toacca de 76 centrimetri, la Vârful Lăcăuți de 66 centrimetri, iar la Bucin de 36 centrimetri.

Meteorologii ANM au publicat buletinul nivometeorologic, în care avertizează cu privire la pericolul reprezentat de avalanșe.

ANM: Risc amplificat la supraîncărcări

„La peste 1800 m s-a depus prin acumulare în ultimele zile un strat consistent de zăpadă, ce depășește pe alocuri 50-60 cm, mai ales pe versanții nordici, peste stratul mai vechi, umezit și parțial înghețat în partea sa superioară pe fondul scăderii temperaturii. În profunzime regăsim straturi vechi, în general stabilizate. În apropierea crestelor se întâlnesc cornișe, iar pe văi și în zonele adăpostite sunt depozite însemnate de zăpadă.

Va continua să ningă moderat. Pe pantele suficient de înclinate, zăpada recent depusă va putea aluneca în mod spontan peste cel vechi și compactat, ducând la declanșarea unor avalanșe de dimensiuni medii și izolat mari, riscul declanșării fiind amplificat la supraîncărcări oricât de slabe. În cazuri izolate se pot angrena și straturi mai vechi în avalanșe, iar acestea pot coborî și la altitudini de sub 1.800 m.

S-au înregistrat ninsori importante și sub 1800 m, iar stratul de zăpadă este mai consistent pe versanții nordici. Va continua să ningă, iar stratul va continua să crească și aici. Pe pantele mai înclinate, stratul recent depus și umezit va putea aluneca peste zăpada mai veche sau peste sol, ducând la declanșarea de avalanșe mici și medii, riscul fiind amplificat la supraîncărcări”, se arată în buletinul nivometeorologic publicat de ANM.

Care sunt zonele periculoase

Până miercuri seară, 5 aprilie, ora 21:00, este risc ridicat de producere de avalanșe la altitudini de peste 1.800 de metri. Pericolul a fost încadrat la scara 4 din 5. Principalele zone vizate sunt Munții Făgăraș și Parâng-Șureanu, în acest caz.

Masa de zăpadă care s-ar putea desprinde de pe coasta de munte ar putea fi de dimensiuni medii și, izolat, mari. Riscul fenomenului este amplificat de supraîncărcări prin acumulare, spun meteorologii.

Pentru Masivul Bucegi, Ţarcu-Godeanu, Rodnei și Munții Călimani -Bistriței-Ceahlău a fost anunțat un risc de avalanșă estimat la scara 3 din 5.