Alegeri regionale în Austria: Partidul cancelarului Nehammer pierde majoritatea absolută. Ce înseamnă asta pentru România

În cursul acestei zile, în Austria au avut loc alegeri regionale, iar rezultatele anunțate spun că partidul cancelarului Nehammer pierde majoritatea absolută, fiind una din cele mai dure lovituri pentru formațiunea politică din care acesta fae parte. Cum era de așteptat, pe fondul acestor rezultate, deja se pune întrebarea „Ce înseamnă asta pentru România?”. Încercăm să aflăm răspunsul în cele ce urmează.

Partidul cancelarului Nehammer pierde majoritatea absolută

Astăzi au avut loc alegeri regionale în Austria, iar conform datelor de la această oră, cel mai important partid din coaliția de guvernare din Austria a pierdut voturi în favoarea naționaliștilor de dreapta, ceea ce arată că sprijinul pentru guvernul cancelarului Karl Nehammer ar putea fi în declin.

Partidul Popular Austriac a pierdut majoritatea absolută în Austria Inferioară, obligându-l să caute o coaliție provincială pentru prima dată în ultimele două decenii. Primele rezultate difuzate de televiziunea publică ORF au arătat că Partidul Libertății, antiimigranți, a urcat pe locul al doilea cu 25,4%, iar social-democrații s-au clasat pe locul al treilea cu 20,7%, conform Bloomberg.

În ciuda faptului că a obținut cu aproximativ 10 puncte procentuale mai puține voturi față de ultimele alegeri, Partidul Popular s-a clasat totuși pe primul loc, cu 39,7%. Austria Inferioară, o provincie estică care înconjoară capitala Viena, este a doua cea mai populată regiune a țării și este considerată un bastion al Partidului Popular de centru-dreapta.

Economia sa mixtă, agrară și industrială, a întâmpinat dificultăți de adaptare la creșterea prețurilor la energie. Se estimează că producția de bunuri și servicii a Austriei va stagna în acest an, cu o creștere de doar 0,3%.

Criza din formațiunea politică încă din 2022. Nehammer caută soluții

De la venirea la putere a formațiunii politice, Austria a fost un precursor în ceea ce privește fragmentarea și reorganizarea politicii electorale. Cancelarul austriac Karl Nehammer era în funcție de mai puțin de un an și deja existau incertitudini cu privire la viața sa politică.

La 1 august 2022, două articole au apărut simultan în cele două ziare de mare tiraj din Austria, Heute și Österreich, citând surse de rang înalt din Partidul Popular (ÖVP). Articolele, conform surselor, descriau planul secret al acestora de a-l scoate din spectrul politic pe fostul ministru de interne.

La doar câteva săptămâni după ce a devenit cancelar, Nehammer s-a confruntat cu invazia Ucrainei și cu efectele acesteia asupra țării sale, care este puternic dependentă de combustibilii fosili ruși. Gestionarea de către acesta a crizelor ulterioare din domeniul energiei și al costului vieții a fost lipsită de direcție și ineficientă, rata inflației atingând cele mai ridicate niveluri din martie 1975.

Ulterior, a venit și momentul 28 decembrie 2022, când același cancelar Karl Nehammer avea să șocheze Europa prin votul de veto dat României și Bulgariei cu privire la aderarea la spațiul Schengen. Ceea ce nu s-a văzut atât de mult, până la acest moment, era disensiunea politică din interiorul Austriei, parte din partidele austrice având ca opțiune aderarea celor două state, în detrimentul deciziei sale și a partidului său de a vota împotrivă.

Declinul lui Karl Nehammer și ce înseamnă asta pentru România

Deși nu se pune încă problema debarcării politicianului de centru-dreapta, un posibil scenariu ar însemna, cel puțin pentru România, o schimbare de optică a polticii dure și extrem de violente de până acum a cancelariei austriece.

Numărul mic de voturi luat de Nehammer și Partidul Popular astăzi ar putea, într-o anume măsură, deși există și în celelalte formațiuni așa-zișii conservatori, paote genera un noul val de simpatie pentru situația României, iar la următoarea ședință de Consiliu JAI să asistăm la o mișcare de drum pentru România.

Dar, deși politicienii și diplomații români încă mai fac lobby pentru aderarea României, această pierdere nu ar trebui să dea prea mari speranțe totuși, având în vedere că mai sunt alte scrutine de alegeri în perioada următoare, și anume în Carinthia  la începutul lunii martie, și în Salzburg urmează alegeri în 23 aprilie 2023.

Rămâne de văzut care este evoluția lucrirlor și vom vedea ce va însemna, în cele din urmă pentru România.