Agricultorii care ar putea rămâne fără subvenţii în 2024. Anunţul făcut de APIA

Ca peste tot în zonele unde se prectică o agricultură intensă, inclusiv în România există zone unde există așa-numitele terenuri pârloagă, iar conform unui proiect al Ministerului Agriculturii, cei care dețin acest gen de terenuri ar putea rămâne fără subvenţii în 2024. Citește mai departe și află care sunt motivele din spatele acestei decizii.

APIA anunță că agricultorii ar putea rămâne fără subvenţii în 2024

Deși proiectul este în acest moment în dezbatere, reprezentanții APIA spun că cei care dețin terenuri pârloagă ar putea fi excluși de la primirea subvențiilor în 2024, fiind vorba, de fapt, de acele terenuri aflate pe același amplasament de mia mult de 4 ani.

Proiectul, mai spune APIA, precizează și care sunt condițiile în care agricultorii ar putea rămâne fără subvenţii în 2024, prezente în articolul 13, alimeatul 1 din noul proiect, care spune că „Nu se acordă plăţi pentru suprafaţa care depăşeşte suprafaţa maximă eligibilă a blocului fizic.”

Anunţul făcut de APIA, privind condițiile de subveniționare pentru anul în curs

Pe de altă parte, același ordin precizează în mod clar și care vor fi excepțiile pentru 2024, asta însemnând că proprietarii terenurilor exceptate vor prim în continuare, ca și până acum, banii aferenți subvențiilor, fiind, de fapt, un anunț major pentru agricultorii din România.

În ceea ce-i privește pe românii care au un teren pârloagă, măsurile propuse de MADR se referă, inclusiv, la cei care activează în sectorul vegetal și zootehnic, și nu numai, în baza așa-ziselor „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil”, publicate la începutul lunii martie a.c., precum și în baza unei decizii de derogare GAEC 8, după cum explică MADR în două comunicate separate.

Ce este, de fapt, un teren pârloagă

După cum bine știu majoritatea agricultorilor, terenul pârloagă este tot un teren arabil fie inclus în sistemul de rotație a culturilor, fie menținut în bune condiții agricole și de mediu (GAEC), indiferent dacă este lucrat sau nu, dar care nu va fi recoltat pe durata unui an agricol.

Caracteristica esențială a terenurilor de acest tip este că sunt lăsate să se refacă, în mod normal pe toată durata unui an agricol. Pe terenurile pârloagă nu trebuie să existe producție agricolă, iar pe cele care au o perioadă mai mare de 5 ani, în scopul îndeplinirii obiectivului ecologic, rămân terenuri arabile. Conform unei clasificări a UE, terenurile părloagă pot fi, după cum urmează:

• terenul gol, fără nicio cultură
• teren cu creștere naturală spontană care poate fi folosit ca furaj sau arat.
• terenuri însămânțate exclusiv pentru producția de îngrășământ verde.

Mai trebuie specificat faptul că terenurie pârloagă pot include și terenuri arabile aflate în repaus de mai puțin de 5 ani, precum și terenuri arabile care au fost lăsate în repaus timp de 5 ani sau mai mult, „în cazul în care acestea sunt destinate îndeplinirii obiectivelor ecologice”. Din păcate, după ce anul trecut se vorbea de o lovitură cruntă pentru fermierii români, se pre că, totuși, anul 2024 va fi unul ceva mai bun, sau cel puțin așa se speră.