Acuzații de corupție fără precedent în România. Ce se întâmplă cu cel mai puternic laser din lume

După demiterea managereului de proiect și aducerea la conducerea institutului a unui personaj controversat, afirmațiile de corupție au început să apară la Institulul de la Măgurele, unde este dezvoltat cel mare proiect laser european.

Acuzații de corupție fără precedent în România

Institutul Măgurele, din apropierea Bucureștiului, găzduiește cel mai puternic laser științific din lume, însă unii oameni de știință spun că managementul deficitar amenință instalația și proiectul.

Cel mai mare institut științific din România, site-ul unui laser de cercetare de nivel mondial, de multe milioane de euro, a fost zguduit de o serie de dispute în care a fost implicat directorul de proiect și implicit al Institutului.

În iulie, un sindicat reprezentând oamenii de știință de la Institutul Național de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH) de lângă București a depus o plângere de corupție împotriva directorului lor, Nicolae-Victor Zamfir, către procurorii români.

Cercetătorii susțin că numirea lui Zamfir în funcția de director a fost ilegală. De asemenea, aceștia spun că a gestionat greșit institutul, perturbând proiectul de a construi laserul ca parte a inițiativei Uniunii Europene Extreme Light Infrastructure (ELI), care acum riscă să fie oprită în România.

În plângere, cercetătorii protestează, în luna februarie, împotriva prelungirii contractului directorului Zamfir în calitate de șef al IFIN-HH de secretarul de stat pentru cercetare, Dragoș Ciuparu, pentru încă patru ani.

Ei spun că acest lucru este problematic, deoarece Zamfir are 68 de ani, cu trei ani peste limita de vârstă legală pentru un astfel de post de funcționar public. De asemenea, au depus plângere împotriva lui Ciuparu, acuzându-l de abuz în serviciu și susțin că Zamfir este complice la acest abuz.

„Mulți oameni de știință IFIN-HH nu doresc ca Zamfir să mai conducă institutul, deoarece spun că le perturbă munca științifică  și pune în pericol șansele ca România să facă parte din ELI. Și nu credem că reînoinrea cotractului acestuia este chiar legală.”, spune reprezentantul sindical George Epurescu, fizician la Institutul Național pentru Laser, Fizică cu plasmă și radiații lângă București.

Zamfir și Ciuparu nu recunosc acuzațiile de abuz în serviciu, Zamfir spunând că limita de vârstă a funcției de conducere a fost adusă în discuție numai după ce a fost numit inițial în 2004 și că prelungirea contractului său se aliniază cu legile existente.

 „IFIN-HH se află la nivelul celor mai prestigioase infrastructuri din Europa și din întreaga lume. Pe tot parcursul funcției de director, preocuparea mea principală a fost să îmbunătățesc colaborările noastre, pentru ca institutul să facă parte din marea lume și din comunitatea științifică europeană.”, spune directorul Zamfir respingând, de asemenea, acuzațiile de gestionare deficitară.

Ce se întâmplă cu cel mai puternic laser din lume

ELI este un mega-proiect UE de 875 milioane de euro, aproximativ 1 miliard de dolari, care construiește trei lasere de cercetare de ultimă generație pentru a stimula știința în Europa Centrală și de Est. Celelalte două site-uri, din Ungaria și Republica Cehă, vor fi gata să-și ofere serviciile cercetătorilor din întreaga lume anul viitor.

Dar instalația românească, care se numește ELI-Nuclear Physics (ELI-NP) și este concepută pentru a efectua cercetări de ultimă oră în fotonica nucleară, a rămas întârziată din cauza problemelor cu o componentă cheie, sursa γ. Aceasta va genera un fascicul intens și strălucitor de raze γ care va permite studiul detaliat al structurii nucleelor ​​atomice.

Celelalte componente ale ELI-NP, două laser cu 10 petawatt, cel mai puternic construit vreodată, sunt la termen. În 2018, dezacordurile au izbucnit între Zamfir și EuroGammaS, consorțiul care construiește sursa γ.

Zamfir a anulat contractul cu EuroGammaS, chiar dacă majoritatea componentelor au fost construite, și a contractat Lyncean Technologies din Fremont, California, pentru a finaliza sursa, împingând finalizarea acestuia până în 2023. Instanțele din România deliberează cine ar trebui să plătească pentru lucrarea deja completată de EuroGammaS.

Întârzierea înseamnă că România a fost lăsată în afara următoarei faze cruciale a ELI. În luna mai, celelalte două țări, care nu au inclus România în cererea lor la Comisia Europeană pentru a forma un Consorțiu European de Infrastructură de Cercetare (ERIC), vor adăuga alți parteneri UE în cele din urmă, să guverneze ELI și să își împartă costurile operaționale, într-un mod similar modului în care o organizație administrativă internațională guvernează CERN, laboratorul de fizică a particulelor din Europa, lângă Geneva, Elveția.

Unii cercetători ai IFIN-HH spun că  în ultimele luni, Zamfir a luat o serie de decizii de personal și organizaționale care au deteriorat producția științifică și au înstrăinat colaboratorii internaționali, creând tensiuni între personal și conducere.

În mai, 95 de oameni de știință IFIN-HH au semnat o scrisoare deschisă prin care au solicitat retragerea numirii sale. De asemenea, semnatarii s-au plâns că, în aprilie, Zamfir a dizolvat consiliul științific al institutului, care este ales de personalul științific permanent. Zamfir spune că electoratul ar fi trebuit să includă și alt personal din institut.

Extinderea contractului lui Zamfir a fost ultima scânteie, spune Livius Trache, fost director științific la IFIN-HH. În mai, Trache a scris o scrisoare către colaboratorii științifici ai IFIN-HH din alte țări, în care el descrie „un război între management și cercetătorii de la institut”. Scrisoarea critică stilul de conducere al lui Zamfir și se plânge de demiterea consiliului științific. Acesta subliniază valoarea ELI-NP, despre care spune că trebuie salvată de la un management necorespunzător.

La 24 iulie, Zamfir l-a concediat pe Trache de la IFIN-HH din cauza a ceea ce Zamfir a descris în revista Nature drept o „încălcare gravă a reglementărilor care interzice răspândirea de informații false despre institut”.

Colegii internaționali au sărit în apărarea lui Trache. Într-o scrisoare deschisă către ministrul științei și secretarului de stat pentru cercetări din 9 august, 66 de fizicieni din 16 țări îl descriu pe Trache drept un „lider cheie internațional în domeniul fizicii nucleare și astrofizicii” și au solicitat să fie reîncorporat la IFIN- HH.

Mai mult, oamenii de știință spun că în noiembrie anul trecut, Zamfir a întrerupt un acord de colaborare cu Institutul Laue-Langevin (ILL), o organizație internațională care furnizează fascicule de neutroni pentru cercetarea științifică din Grenoble, Franța.

Cercetătorii ILL spun că Zamfir a anulat un împrumut de detectori importanți menit să îmbunătățească eficiența unui nou instrument ILL pentru sondarea structurii nucleelor ​​atomice, chiar dacă a existat un acord între IFIN-HH și ILL pentru împrumutul lor.

„Ne bazam pe acești detectori și aveam un acord oficial cu IFIN-HH. Pierderea lor are inevitabil un efect negativ asupra producției științifice.”, spune Silvia Leoni de la Institutul italian de fizică nucleară din Milano, care este membru al unei organizații de consultanță științifică ILL.

Zamfir a spus că detectoarele trebuie să fie returnate IFIN-HH pentru un audit al echipamentului. „Avem relații excelente de colaborare cu ILL și le-am promovat întotdeauna.”

Cercetătorii IFIN-HH, 10-15% dintre aceștia lucrează la proiectul laser, își fac griji că problemele afectează bunul mers al lucrurilor și că instalația va fi întreruptă din proiectul principal ELI, iar  România va fi lăsată să plătească pentru costurile sale de funcționare, aproximativ € 30 de milioane pe an.

„Întregul nostru buget național pentru proiecte științifice competitive pentru următorii trei ani, de la fizică sau biologie la arte, este de doar 6 milioane de euro. Comparați acest lucru cu cele 30 de milioane de euro pe care România ar trebui să le plătească anual pentru funcționarea ELI-NP dacă nu devine membru ERIC.”, spune Octavian Micu, fizician la Institutul de Științe Spațiale din București.

Un raport publicat la 14 iulie de Comitetul științific și tehnic internațional al consorțiului ELI (ISTAC) a declarat că un efort din 2018 al Comisiei Europene de a media disputa cu EuroGammaS privind sursa γ „a fost ignorat de România”.

ISTAC a concluzionat că „managementul ELI-NP trebuie să demonstreze cooperarea de bună credință și capacitatea de a conduce o instalație internațională într-un mod transparent și verificabil”.

Comisia Europeană spune că dorește să vadă ELI-NP înapoi. Acesta a plătit ELI folosind fonduri structurale, care sunt rezervate de obicei pentru proiecte de infrastructură de bază în țările mai sărace ale UE și are o autoritate limitată asupra modului în care aceste proiecte sunt puse în aplicare.

„Comisia cunoaște și monitorizează îndeaproape provocările de implementare ale proiectului ELI-Fizică nucleară și este în contact strâns cu toți partenerii ELI pentru a discuta calea de urmat”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei.