Un moment istoric se pregătește să aibă loc la Catedrala Notre Dame din Paris: moaștele Fericitului Vladimir Ghika, alături de cele ale altor patru sfinți, vor fi depuse în altarul recent restaurat. Acest eveniment simbolic, programat pentru 8 decembrie, marchează redeschiderea și resfințirea unuia dintre cele mai emblematice lăcașuri de cult din lume.
Arhiepiscopul Parisului va consacra masa altarului cu moaștele a cinci personalități remarcabile ale Bisericii Catolice: Fericitul Vladimir Ghika, Sfânta Madeleine-Sophie Barat, Sfânta Marie-Eugénie Milleret, Sfânta Catherine Labouré și Sfântul Charles de Foucauld.
Fericitul Vladimir Ghika, născut în 1873 la Constanța, România, a fost o figură remarcabilă în istoria Bisericii Catolice. Provenind dintr-o familie aristocratică de origine bizantină, el a fost educat inițial în spiritul ortodoxiei. Însă, în timpul studiilor sale la Paris, Vladimir Ghika a decis să îmbrățișeze catolicismul, convertirea sa având loc în 1902.
Parisul a jucat un rol crucial în formarea sa spirituală și intelectuală. După finalizarea studiilor de filosofie și teologie la Universitatea Pontificală Gregoriană din Roma, s-a întors în capitala Franței, unde s-a remarcat printr-o activitate neobosită în slujba comunității. A deschis dispensare, a organizat inițiative sociale și a sprijinit săracii, transformându-se într-un simbol al carității și al dedicării față de cei în nevoie.
Vladimir Ghika nu a fost doar un filantrop, ci și un promotor al dialogului ecumenic. Convertirea sa la catolicism nu l-a îndepărtat de rădăcinile sale ortodoxe, ci l-a inspirat să construiască punți între cele două confesiuni. Această abordare ecumenică îl face un simbol al unității creștine, mai ales în contextul diversității religioase din altarul Catedralei Notre Dame, care va găzdui relicve din diferite tradiții catolice.
În 1939, în ciuda oportunităților oferite de viața sa la Paris, Vladimir Ghika a ales să se întoarcă în România pentru a fi alături de poporul său într-o perioadă de încercări. După instaurarea regimului comunist, a devenit o țintă a persecuțiilor din cauza credinței sale și a loialității față de Biserica Catolică.
Arestat în 1952, a fost acuzat de spionaj și activități contrarevoluționare. Torturat și încarcerat la Jilava, Vladimir Ghika și-a păstrat credința până la moarte. A murit în 16 mai 1954, devenind un martir al credinței.
În 2013, Biserica Catolică l-a beatificat, recunoscându-l oficial ca martir. Sacrificiul său a rămas un exemplu de curaj și devotament spiritual în fața opresiunii.
Depunerea moaștelor Fericitului Vladimir Ghika în altarul Catedralei Notre Dame reprezintă un omagiu adus vieții sale de sfințenie și dedicare. Restaurarea lăcașului, distrus parțial de incendiul devastator din 2019, simbolizează renașterea și puterea credinței.
Alături de moaștele altor sfinți, relicva Fericitului Vladimir Ghika aduce în prim-plan nu doar istoria, ci și legătura profundă între comunitățile religioase din România și Franța. Acest gest subliniază importanța contribuției personalităților religioase în viața spirituală a Parisului, dar și a lumii.
Redeschiderea Catedralei Notre Dame și integrarea moaștelor Fericitului Vladimir Ghika în altarul său sunt un prilej de reflecție asupra unității și puterii credinței. Exemplul său de viață, marcat de sacrificiu, ecumenism și dragoste pentru semeni, rămâne un model pentru generațiile viitoare.
Evenimentul de la Notre Dame nu este doar un moment istoric pentru catolici, ci și o oportunitate de a celebra valorile universale ale curajului, compasiunii și unității.