Varza murată este un preparat tradițional care nu lipsește din gospodăriile românilor în sezonul rece. Această rețetă veche de peste 100 de ani, transmisă din generație în generație, păstrează secretul unui gust desăvârșit și al unei arome inconfundabile.
Gospodinele din satele românești știu cum să pregătească varza murată, folosind ingrediente naturale și trucuri bine păstrate. Printre acestea, un ingredient special adăugat la final conferă verzei murate o aromă unică și ajutând la păstrarea ei peste iarnă: este vorba despre rădăcina de hrean.
Pentru a pune varză la butoi ai nevoie de:
Primul pas este alegerea verzelor. Gospodinele știu că varza trebuie să fie sănătoasă, fără pete sau frunze uscate. Căpățânile mari, dar dense, sunt ideale pentru această rețetă. Se scot frunzele exterioare, se spală bine și se scobește cotorul, lăsând o adâncitură unde va fi pusă sarea.
Verzele se așază cu grijă într-un butoi curățat și dezinfectat, alternativ cu rădăcinile de hrean tăiate în bastonașe, crenguțele de mărar uscat, condimentele și bucățile de gutuie. În loc de gutui, unele gospodine pun porumb.
Saramura este cheia unei verze murate reușite. Se folosește sare grunjoasă neiodată, într-o proporție de 1 lingură de sare la fiecare litru de apă. Apa trebuie să fie rece, preferabil de izvor, și se amestecă bine până când sarea se dizolvă complet. Această saramură se toarnă peste varză, acoperind-o complet.
Butoiul se lasă într-un loc răcoros, ferit de lumina directă a soarelui. În mod tradițional, butoiul de varză murată se ține în beci sau într-o cămară răcoroasă. La fiecare câteva zile, saramura trebuie pritocită (amestecată), pentru a asigura o fermentare uniformă și un gust echilibrat.