Lățimea minimă pe care trebuie să o aibă un drum de servitute. Ce prevede legea, de fapt

Poate ați auzit sau nu termenul de drum de servitute. Pe scurt, reprezintă „dreptul legal al unei persoane care nu este proprietar de a utiliza o parte din terenul unei alte persoane într-un scop specific.” În cele ce urmează explică care trebuie să fie lățimea minimă pe care trebuie să o aibă un drum de servitute, și ce prevede legea, de fapt.

Câteva lucruri de ștout despre drumul de servitute

Pe măsură ce vă deplasați pe terenuri și achiziționați proprietăți, este posibil să vă confruntați cu servituți de drum. O servitute este dreptul legal al unui neproprietar de a utiliza o parte din terenul unei alte persoane într-un scop specific. Servituțile rutiere intră adesea în joc atunci când cineva trebuie să aibă acces la proprietatea sa.

Atunci când nu există o cale rutieră între o anumită parcelă de teren și drumurile publice, poate deveni incredibil de dificil să folosiți în mod legal terenul pe care l-ați cumpărat. Conform legislației, există două tipuri principale de servituți, servituțile de trecere și servituțile brute, iar ambele tipuri pot fi utilizate pentru intrare, ieșire, utilități și drenaj.

Elena Cârstea, de nerecunoscut la 63 de ani. Cum arată acum, la 17 ani de când s-a mutat în America

Elena Udrea, în lacrimi în închisoare, unde petrece sărbătorile departe de fiica ei: ”Le doresc un Crăciun ca al meu!”

Diana Șoșoacă, slabă, îmbrăcată elegant! Imaginile pe care le-ai ratat! FOTO

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Vezi și:La ce distanță se plantează tuia față de gardul vecinilor. Detaliul care nu este prevăzut în Codul Civil

Mare atenție la legislație și la tipurile principale de servituți

Ceea ce mai trebuie să știm este că aceste servituți sunt transmise automat împreună cu terenul pe care îl beneficiază atunci când terenul este vândut sau transferat, cu excepția cazului în care se prevede altfel în mod expres. Ele există în beneficiul terenurilor învecinate, așa că gândiți-vă la ele ca la o servitute de intrare, ieșire, utilități sau drenaj care traversează o parcelă de teren care separă proprietatea de care beneficiază de un drum public.

Așadar, dacă aveți o parcelă de teren la care nu ați avea acces fără a traversa un teren adiacent, atunci orice drum de servitute ar fi probabil o servitute de trecere, iar parcela peste care trece servitutea este cunoscută sub numele de „proprietatea aservită”. În același timp, chiar dacă proprietatea aservită este vândută sau transferată, acest lucru nu anulează o servitute de trecere, chiar dacă nu este menționată în act.

Vezi și: Distanța minimă între case. Cât de aproape de vecini poți ridica o construcție nouă, conform Codului Civil

Care este lățimea minimă pe care trebuie să o aibă un drum de servitute

Una dintre cele mai dificile probleme cu care se confruntă topograful este determinarea lățimii unui drum de servitute. Descrierea din documentul de control poate fi vagă și nesigură.

Chiar și în cazul în care se menționează o lățime specifică, documentele de control pot fi lipsite de detalii cu privire la localizarea servituții. Legile statului și dreptul comun pot oferi îndrumări suplimentare cu privire la metoda corectă de localizare a servituții pe teren.

Deși nu este specificat clar în Codul Civil, există totuși anumite reglemetări cu privire la lățimea minimă pe care trebuie să o aibă un drum de servitute, regăsite în Regulamentul de urbanism, unde se precizează că lățimea minimă ar trebui să fie înre 1, 5 și 3,5 metri (vezi galeria), pe de altă parte deciziile jduecătorești vorbesc de o lățime minimă de 3 metri, da nu înainte de a stabili cât de circulat este drumul, care sunt fondurile de clădiri existente, iar principalul criteriu fiind să se stabilească dacă fondul aservit este cât mai puțin păgubit, pe baza princiipilor de echitate și proporționalitate.

Conform Avocatnet.ro, mai există anumite specificații cu privire la lățimea minimă pentru un drum de servitute, după cum urmează:

„4.11. – Construcţii de locuinţe
4.11.1. – pentru locuinţe unifamiliale cu acces şi lot propriu se vor asigura:
* accese carosabile pentru locatari
* acces carosabil pentru colectarea deşeurilor menajere şi pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor;
* alei (semi)carosabile în interiorul zonelor parcelate, cu o lungime de maximum 25 în vor avea o lăţime de minimum 3,5 m, iar pentru cele cu lungimi mai mari de 25 în vor fi prevăzute supralărgiri de depăşire şi suprafeţe pentru manevre de întoarcere;
* în cazul unei parcelari pe două rânduri, accesele la parcelele din spate se vor realiza prin alei de servire locală (fundături):
– cele cu o lungime de 30 în – o singură banda de 3,5 în lăţime;
– cele cu o lungime de maximum 100 în – minimum 2 benzi (total 7 m), cu trotuar cel puţin pe o latură şi supralărgiri pentru manevre de întoarcere la capăt.
4.1 1.2. – Pentru locuinţe semicolective cu acces propriu şi lot folosit în comun se vor asigura:
* accese carosabile pentru locatari;
* accese de serviciu pentru colectarea deşeurilor menajere şi pentru accesul mijloacelor de stingere a incendiilor;
* în cazul unei parcelari pe două rânduri, accesele la parcelele din spate se vor realiza prin alei de servire locală (fundături):
– cele cu o lungime de maximum 30 în – o singură banda de 3,5 în lăţime;
– ceie cu o lungime de 30 în pană la maximum 100 în – minimum 2 benzi (total 7 m), cu trotuar cel puţin pe o latură; supralungiri pentru manevre de întoarcere la capăt.”, se mai precziează în Regulamentul de urbanism.