Tinerii români sunt primii la băut și fumat. Dezvoltarea omului este un proces ce durează toată viața și cuprinde modificări fizice, comportamentale, cognitive și emoționale. Printre ele se strecoară și cuvântul adolescență – latinescul ”adolescere” – care înseamnă ”a crește”; o creștere care este din ce în ce mai des bruiată de factorii numiți anterior. Ce se întâmplă cu adolescenții noștri? Cum eviți aceste vicii?
Adolescența haine grele, ar spune unii, dar frumoase, atât timp cât goana după nou are limite și este înțeleasă mai apoi. În secolul în care tinerii se simt ”strânși cu ușa” pentru că ba se află între generații total opuse, ba oamenii își doresc prea repede să schimbe ei ce este stricat în lume, ba primesc etichete în urma frustrării unora, ei simt să se detașeze prin consum de alcool sau nicotină.
Cauze ale problemei sunt. Certitudinea, însă, arătată de statistici, arată că tineri români sunt mai vicioși decât cei europeni, iar o treime din ei se declară dependenți de nicotină. În același timp, peste jumătate dintre ei au abuzat de alcool pentru a se distra și uita de stres. Dacă este vina anturajului, a nepăsării părinților, clar este că rezultatul cercetărilor este alarmant.
Cel care a vrut să cumuleze greutatea societății de pe umerii tinerilor pentru o viață intimă începută prea din timp, pentru un consum timpuriu de alcool și țigări ori de droguri a fost psihologul Mihai Copăceanu. Specialistul a realizat un studiu sub coodonarea academicianului Constantin Bălăceanu Stolnici în cadrul Institutului de Antropologie Francisc Rainer unde a explicat viața adolescentului și alegerea de a se afunda în lucruri ce îi dăunează.
De precizat este că la cercetarea la au participat peste 10.000 de adolescenți și câteva mii de părinți. Cei din urmă s-au aflat în situația în care nu știu cum să reacționeze în fața problemelor aduse de copiii lor.
„Viaţa adolescentului român contemporan se desfăşoară mult mai mult timp într-o lume virtuală cu o expunere şi interacţiune nemaiîntâlnite vreodată. Niciodată adolescentul român nu a avut acces la sute şi mii de prieteni online, nu a corespondat printr-un simplu click cu persoane de aceeaşi naţionalitate sau străine de oriunde de pe glob şi niciodată nu a avut atât de facil accesul la substanţe psiho active, de exemplu prin comenzile online.
Acest studiu nu vizează doar aspecte precum protejarea adolescenţilor, necesitatea stopării comerţului online ilegal, ci şi sublinierea unor aspecte psihologice care implică influenţe noi în stadiile de dezvoltare, precum presiunea pentru o activitate sexuală precoce, sau presiunea socială pentru un consum timpuriu de alcool”, a explicat Mihai Copăceanu.
Dee asemenea, specialistul a explicat că peste jumătate din respondenți s-au declarat fumători, 20% susținând că fumează peste 10 țigări zilnic și doar unul din zece tineri a declarat că nu a consumat alcool în ultimul an.
„Peste jumătate 52,9% (5.355) dintre respondenţi au declarat că în prezent sunt fumători, iar 2% fumează ţigaretă electronică. Din total, cei mai mulţi au început să fumeze la 14 ani (17,1%), urmaţi de cei care au început la 15 ani (13,1%), la 13 ani (11,4%) şi chiar sub 12 ani (5,9%). Aproape jumătate (48,4%) au spus că părinţii lor fumează”, a adăugat cercetătorul.
Cât despre consecințe, ei bine, toți ni le putem imagina, căci dacă la 16 ani fumează câte 10 țigări pe zi, peste 10 ori 20 de ani vom avea o generație ”de cancere pulmonare”.
Mihai Copăceanu nu a semnalat doar problema, ci a venit și cu soluții. Specialistul subliniază că părinții trebuie să fie atenți la anturajul propriului copil, la locurile pe care le frecventează, dar și la ore, la nevoia lui de bani în plus, notele sale, energia cu care vorbește și reacționează și răspunsurile pe care le oferă.
„Dacă vrea să fie cât mai singur şi închis, dacă nu vrea să răspunsă sau răspunde agresiv la întrebările despre consumul de droguri. Toate aceste schimbări de comportament pot indica o stare deprimantă, cauză sau efect al consumului de droguri”, a mai spus Copăceanu.