Din multe motive ne lovim, aproape zilnic, de factori care ne influențează starea de sănătate. Mulți spun că mai mult de jumătate de populația globului suferă de boala secolului, ”burnout”. Specialiștii, în schimb, spuneau la un moment dat că nu este o boală, ci fenomen ocupațional. Medicii spun că nacum fenomenul este clasificat ca afecțiune medicală.
Stresul pozitiv și adrenalina în circumstanțele potrivite ne pot face mai puternici, mai fericiți și mai sănătoși. Cu toate acestea, în anumite medii de lucru, stresul cronic provoacă anxietate, detașare și oboseală care pot duce la epuizare. Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproape fiecare al cincilea copil sau adolescent și fiecare al patrulea adult vor fi afectați de ”burnout” la un moment dat în viața lor activă.
Situația este atât de răspândită în țările dezvoltate încât OMS a adăugat burnout la lista sa de boli recunoscute la nivel global, definindu-l ca fiind un sindrom de „stres cronic la locul de muncă care nu a fost gestionat cu succes” care „include sentimente de epuizare sau epuizare a energiei, rezultate în distanța mentală crescută față de locul de muncă și eficacitatea profesională redusă.”
Un sondaj realizat cu 7.500 de angajați cu normă întreagă, indică faptul că unul din patru angajați resimte starea de burnout. Resimt acest fenomen mai ales la locul de muncă. Tendința pare deosebit de acută în rândul tinerilor.
Un studiu realizat de Deloitte cu privire la sănătatea la locul de muncă din SUA sugerează că 84% dintre mileniali au suferit epuizări la locul de muncă actual. Femeile sunt mai predispuse să sufere de boală decât omologii lor masculini.
Specialiștii spun că au reușit să calculeze povara economică globală a epuizării. În urma acestor calcule s-a estimat costul global al bolilor mintale. Rezultatul a fost că acestea vor crește la 16 trilioane de dolari până în 2030, parțial, din cauza creșterii fenomenului de burnout.
Studiul a scos la iveală principalele cauze ale fenomenului de burnout al angajaților. Sutdiul a constatat că principalii factori au mai puțin de-a face cu așteptările pentru munca grea și performanțe ridicate, dar sunt mai strâns asociați cu gestionarea și tratamentul unei persoane. Principalele cauze ale fenomenului de burnout au fost catalogate, după cum urmează:
Toate acestea s-au corelat cel mai mult cu incidentele de epuizare.
”Când angajații spun că au adesea sau întotdeauna suficient timp pentru a-și face toată munca, sunt cu 70% mai puține șanse să experimenteze o epuizare mare. În mod similar, atunci când angajații sunt de acord că sunt adesea tratați nedrept la locul de muncă, sunt de 2,3 ori mai predispuși să sufere epuizare. Un factor semnificativ sunt condițiile de lucru nefavorabile care afectează femeile mai mult, dar și bărbații, incluzând mai puține oportunități de avansare profesională și ocuparea mai frecventă a rolurilor cu autoritate redusă.”, concluzionează studiul.
Protocoalele standard pentru abordarea fenomenului de burnout la locul de muncă sunt extrem de noi. Cei afectați de boală tind să nu vorbească de teamă de mustrare sau de rușine. Această cultură a fricii inhibă identificarea timpurie a bolii și face ca reintegrarea la locul de muncă să fie mai dificilă.
Dacă vă simțiți epuizat emoțional, mental sau fizic sau dacă sunteți demotivat la locul de muncă, poate fi timpul să vă puneți câteva întrebări dificile. Dacă epuizarea nu este tratată, poate duce la atacuri de panică, probleme digestive. De aici mai este un pas până la boli de inimă, tulburări imune, migrene, depresie. Specialiștii avertizează că, în unele cazuri, ar putea duce la sinucidere.