Pentru că pe data de 14 noiembrie credincioșii ortodocși sărbătoresc Lăsatul Secului pentru Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Domnului, românii se pregătesc pe toate planurile pentru a întâmpina Crăciunul. În timp ce preoții îndeamnă la cumpătare, nu doar la mâncare, perioada de lumină, împăcare și de bucurie în care intrăm vine și cu multe dorințe; cele mai multe care vizează norocul, sporul și speranța.
Din 14 noiembrie începem ca, timp de 40 de zile, până pe 24 decembrie, inclusiv, să postim pentru primirea cuvântului lui Dumnezeu, ca Mântuitorul Iisus Hristos să se nască cu adevărat în peștera inimilor noastre. Postul este unul cu rădăcini foarte vechi în tradiția noastră. Chiar în Vechiul Testament îl vedem pe profetul Moise, care postește timp de 40 de zile pentru a primi tablele legii din mâna lui Dumnezeu. Și noi, astăzi, facem ce a făcut Moise spre primirea cuvântului lui Dumnezeu.
Tradiția Lăsatului de Sec nu se mai păstrează peste tot. Acolo unde oamenii nu au renunțat încă la ea, au ajustat-o rezumându-se doar la aprinderea focului și întinderea meselor cu ultimele produse de dulce.
Îndeosebi în zonele rurale, în seara de Lăsatul secului, gospodarii ung cu usturoi ferestrele caselor, ușile și porțile gospodăriilor, pentru a alunga spiritele rele și păguboase.
Conform tradiției, masa festivă pentru Lăsatul secului de Crăciun este așezată lângă o icoană, la răsărit. La fiecare sărbătoare, de secole, masa festivă este acoperită cu o față de masă albă, pe care este așezată în mijloc o pâine și sare. Rânduiala amintește de aspectul sacru al acestui eveniment. Înainte de a trece la bucate, mesenii gustă mai întâi o felie de pâine înmuiată în sare.
După datină, la masa festivă se consumă anumite alimente care atrag noroc în gospodărie. La aperitiv se consumă ouă de puică, pentru a evita cheltuielile neprevăzute. Ciorba de pește este și ea binevenită, pentru ca în perioada postului să fim sprinteni, precum peștii, iar la desert se serversc plăcinte cu fructe și cu legume, dar mai ales struguri și stafide.
În multe localități din Muntenia și Oltenia, gospodinele prepară turte din mălai și ouă pe care le dau de pomană celor mai puțin norocoși. Ofrandele preparate din mălai atrag sporul în casa persoanei care a împlinit acest ritual.