Adevărul despre ADN-ul dacic al românilor. Ce spune un specialist în genetică

Un specialist român în genetică vorbește despre datele studiului Universităţii din Ghent cu privire la mutațiile genetice care fac ca unele persoane să fie mai rezistente în raport cu noul coronavirus, și declară că acest lucru nu ar trebui să ne facă totuși să uităm de măsurile de siguranță impuse de autorități, care trebuie respectate în continuare. Vezi de ce moștenirea genetică nu ne face mai rezistenți în fața virusului mortal.

Părerea unui specialist în genetică

Într-un articol publicat de Universitatea din Ghen, se arată de ce țările scandinave și cele din estul Europei sunt mai puțin afectate de noul coronavirus, comparativ cu alte zone ale lumii (Italia, Spania, Marea Britanie etc.). Explicația ar fi că în țările din prima caregorie oamenii au o mutație genetică ce determină o producție de angiotensină (o proteină aflată în membrana celulelor din căile respiratorii), în cantități mai mici, prin care COVID-19 atacă celula.

Acest studiu este privit însă cu scepticism de către cercetătorii din România. Florina Raicu, cadru didactic universitar la disciplina Genetică Medicală în cadrul UMF „Carol Davila“ și cercetător ştiinţific la Institutul de Antropologie Francisc J. Rainer al Academiei Române, atrage atenția asupra faptului că deși din punct de vedere științific studiul este realizat corect, datele privind evoluția pandemiei de COVID-19 se modifică de la o zi la alta, deci diferă de cele folosite în momentul realizării studiului.

Doar AȘA nu vei fi dat afara de la locul de muncă! Asta te scapă de schimbările AI

Când se poate suspenda plata pensiei. Situațiile rare care pot lăsa un pensionar fără venituri temporar

Fosta iubită a lui Liviu Dragnea, din nou în vizorul presei! Ce a făcut Irina Tănase...

MM Stoica i-a surprins pe toți: „E cel mai bun din...

„Studiul belgienilor este realizat corect din punct de vedere ştiinţific dar, atenţie, datele ştiinţifice bazate pe studii genetice anterioare sunt corelate cu informaţii privind viteza și gradul de propagare al pandemiei și mortalitatea disponibile la data realizării studiului, adică nişte date care încă se afla într-o anumită dinamica la nivel global. Ceea ce nu ştim este cum va arăta tabloul la final. Se vor menţine aceste corelaţii în timpul evoluţiei viitoare a pandemiei sau se vor modifica? Studiul publicat în data de 9 aprilie de către cercetătorii de la universitatea din Ghent porneşte de la un aspect evident: faptul că severitatea și incidența infecţiei sunt foarte diferite de la o țară la alta.

Astfel, deşi COVID-19 afectează o lume întreagă, se pare că în Balcani și Tarile Scandinave situaţia nu pare atât de gravă comparativ cu ce s-a observat în Italia, Spania sau China. Explicaţiile iniţiale au fost legate de existența unor posibile noi mutaţii ale virusului care ar fi cauzat o creştere a virulentei în Italia, însă au fost rapid abandonate, atenţia mutându-se către background-ul genetic al populaţiei infectate. Ideea ar fi că ceva din zestrea genetica a fiecărui individ îl face mai mult sau mai puţîn rezistent la infecţia virală“, a explicat Florina Raicu, conform adevărul.ro.

Adevărul despre ADN-ul dacic al românilor

În ceea ce-i privește pe români, specialistul în genetică atrage atenția asupra faptului că nu trebuie să avem cine știe ce speranțe legate de un „ADN dacic“ care ne-ar proteja în lupta împotriva virusului temut.

Florina Raicu: Trebuie să continuăm cu distanțarea socială

„Acest studiu nu reprezintă un argument solid deocamdată și de aceea nu cred că e cazul să ne imaginam că avem cine ştie ce «ADN dacic» care ne va proteja și ne va conferi rezistență. Trebuie să rămânem vigilenţi și să continuăm cu distanţarea sociala și testarea în număr cât mai mare atât pentru confirmare cât și pentru monitorizare. Părerea mea este că avem sub nas o coincidență de moment. Dacă lucrurile rămân bătute în cuie în continuare, relevând că în est incidența este mai mică din cauza background-ului genetic, atunci chiar va trebui studiat serios acest lucru pentru că sunt o sumedenie de potenţiale alte polimorfisme genetice sau mutații neutre care ar putea crea rezistența naturală“, a conchis cadrul didactic.