82 de ani de la sculpturile lui Brâncuși. Masa Tăcerii și Coloana fără sfârșit, povești uimitoare

Celebrele sculpturi ale lui Constantin Brâncuși au împlinit 82 de ani! Iată poveștile din spatele creațiilor renumite și aportul pe care l-a adus României sculptorul celebru! Cum au luat naștere operele de artă?

Masa Tăcerii, Poarta Sărutului şi Coloana fără Sfârşit – 82 de ani

România a oferit multe personaje de bază care au inventat lucrurile extrem de folosite pentru întreaga lume, a adus pictori, artiști de seamă, dansatori spectaculoși și oameni de știință fără de care multe la nivel global nu ar fi mers atât de bine. Printre cei cu care ne mândrim azi și o vom face mereu se află Constantin Brâncuși. Contribuțiile sale au fost de-a dreptul covărșitoare în dreptul viziunii plastice în sculptura contemporană. Acesta a devenit un exemplu demn de urmat și acum, iar sculpturile sale sunt prezente în cursurile celor care urmăresc să-și aducă aportul asupra acestui domeniu.

Pe data de 27 octomrbrie s-au împlinit 82 de ani de la inaugurarea Ansamblului monumental „Calea Eroilor” (Târgu Jiu), care are în componență cele mai importante sculpturi din țara noastră. Unele din cele mai valoroase lucrări de la nivel mondial aparțin sculptorului nostru. Azi, Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana infinitului împlinesc 82 de ani de existență.

Soția premierului Tătărescu a insistat să-l aducă pe Brâncuși

Totul a luat naștere în anul 1953, când soția prim-ministrului Gheorghe Tătărescu l-a invitat pe celebrul artist să ridice un monument „în memoria eroilor gorjeni care s-au jertfit în războiul de întregire” (citat din documente de donaţie), în luptele purtate de-a lungul râului Jiu în Primul Război Mondial.

„Am hotărât să mă întorc în luna mai şi nu vă pot spune cât sunt de bucuros să pot face ceva la noi, în ţara noastră. Vă mulţumesc, de asemenea şi d-nei Tătărescu pentru privilegiul acordat“
Constantin Brâncuși (Sursa: Scrisoare din arhiva Academiei Române)

În 1936, Brâncuși ajunge la conacul familiei Tătărescu, unde își prezintă proiectul pe îndelete. „Am hotărât la Paris ca monumentul să fie o coloană fără sfârşit. Iat-o!” În vara anului următor, sculptorul a decis să facă și o coloană printr-o stradă care să poarte numele de „Calea Sufletelor Eroilor”. În vara aceea, premierul Tătărescu obține de la Ministerul Lucrărilor Publice suma de cinci milioande de lei pentru trasarea axului Căii Eroilor de la malul Jiului până la fostul târg al fânului, unde va fi amplasată Coloana fără Sfârșit.

Elementele componente ale coloanei:

• Nucleul metalic din țeavă pătrată cu latura de 42 cm, asamblat din trei tronsoane cu lungimea de 8,93 m, 10 m și 9,4 m.
• Fundația din beton, care ajunge la adâncimea de 5 m, cu o formă de trunchi de piramidă, cu baza mare de 4,5 m, orientată în jos. Asa zisa țeavă pătrată care formează nucleul metalic este de fapt un cheson, realizat din patru profile de oțel cornier cu aripi egale, poziționate astfel încât să formeze un pătrat. Țeava pătrată astfel formată este căptușită, prin nituire, atât pe interior cât și pe exterior cu tablă groasă de 20 cm. Cele trei tronsoane se asamblează unul în prelungirea celuilalt cu ajutorul unor șuruburi și piulițe. Numărul niturilor folosite la căptușire este de ordinul miilor, aceste nituri fiind montate la un pas de 10 cm fiecare nit față de celălalt nit.
• „Mărgelele” (cum le numea Brâncuși) din fontă, „înșirate” pe nucleu, în număr de 17:
  • Un semielement de bază, cu înălțimea de 136 cm;
  • 15 module octaedrice, cu înălțimea de 180 cm fiecare;
  • Un semielement la vârf cu înălțimea de 90 cm, acoperit cu un capac.

Masa tăcerii – simbolistică

Semnificația creației lui Brâncuși a fost de multe ori pusă sub semnul întrebării. Una dintre interpretările date de cele mai multe ori se rezumă la Cina cea de Taină, unde sunt prezenți cei 12 apostoli reprezentați de cele 12 scaune din jurul mesei rotunde, iar masa îl reprezintă însuși pe Iisus. Altă interpretare ar fi dorința artistului ca lucrarea sa să determine renașterea vechiului obicei străbun al reunirii familiei în jurul mesei și a meditației.

Opere 1897 – 1906

1897 – Craiova – Bustul lui Gheorghe Chițu
1898 – București – Bustul Vitellius
1900 – București – Capul lui Laocoon
1902 – București – Ecorșeul
1902, probabil ianuarie – București – statuetă simbolizând muzica corală românească
1902, octombrie – Craiova – bustul lui Ion Georgescu-Gorjan
1903 – București – Bustul generalului Carol Davila
1905 – Paris – Orgoliu
1906 – Paris – Copil – ghips
1906 – Paris – Supliciu – piatră
1906 – Paris – Cap de copil – bronz
1906 – Paris – bustul Victoriei Vaschide
1906 – Paris – bustul doctorului Zaharia Samfirescu
1906 – Paris – portretul pictorului Nicolae Dărăscu