Deși o zicală spune că cine nu muncește nu greșește, se pare că uneori greșelile pot avea consecințe mari, unele negative, iar altele pozitive. Află în acest articol cinci greșeli care au schimbat cursul istoriei definitiv.
SUA, China și Marea Britanie au cerut Japoniei să se predea, însă răspunsul nu a fost tradus corect. Astfel, premierul japonez, pe nume Kantaro Suzuki, a spus cuvântul mokusatsu. De regulă, acest cuvânt
este tradus prin ”accepatre tacită” sau ”fără comentarii”. Chiar și așa, traducătorul a crezut că acest cuvânt înseamă ”a ignora”. Acest răspuns tradus greșit a jignit șefii de stat, fapt care a dus la
bombardarea Japnoiei cu arme atomice.
Biologului britanic pe nume Alexander Fleming nu i-a plăcut să mențină curățenia. La un moment dat, nu a curățat laboratorul, a lăsat stafilococi într-un vas Petri și s-a dus apoi în vacanță vreme de două săptămâni. Atunci când omul de știință s-a întors, a găsit o imagine total neașteptată.
Astfel, o experiență total neplanificată l-a ajutat pe Alexander Fleming să descopere penicilina cu ajutorul mucegaiului și astfel să salveze miliarde de oameni de la infecțiile cu bacterii.
Fizicianul german, Wilhelm Roentgen, a descoperit razele X într-un mod destul de accidental. Astfel, în anul 1895, acesta a testat proprietățile noilor raze și a pus diferite obiecte în fața lor. La un moment dat,
mâna omului de știință a intrat accidental în zona cu radiații. Radiografia a fost una uimitoare deoarece
a putut vedea prin palmă, însă oasele au rămas opace. De menționat este că descoperirea razelor X a fost
un real progres pentru medicină.
În anul 1453, otomanii au cucerit Constantinopolul, fapt care a dus la căderea Imperiului Roman de Răsărit. Dar această poveste ar fi fost cu totul alta, dacă unul dintre paznicii însărcinați cu protejarea zidului de nord-vest nu ar fi omis să încuie o poartă.
Astfel, soldații sultanului Mohammed al II-lea ce asediau orașul de 53 de zile, au descoperit fără să vrea
greșeala și au pătruns cu forța în oraș. Chiar dacă unii istorici susțin că acest incident nu a fost unul
decisiv, anumite surse menționează că intrarea otomanilor prin acea poartă descuiată i-a surprins pe soldații bizantini și a produs panică.
La data de 9 noiembrie 1989, purtătorul de cuvânt al guvernului est-german, pe nume Gunther Schabowski, a vorbit presei occidentale despre schimbarea regulilor de trecere a Zidului. Întrucât procedurile nu erau total puse la punct, oficialul citea de pe un bilet scris, cel mai probabil, de altcineva.
Așa, jurnaliștii au înțeles că restricțiile se vor ridica cu totul. Unul dintre ei chiar a întrebat când vor intra în vigoare măsurile, iar el a răspuns: ”Imediat”.
După aceea, vestea a fost rapid publicată, iar oamenii s-au îndreptat spre Zid. La început, polițiștii de frontieră au încercat să contracareze mulțimea folosind tunuri de apă, însă au decis apoi să lase granița să cadă, ca să se provoace o revoltă.