21 iunie 2021. Ce înseamnă solstițiul de vară și câte ore are cea mai lungă zi din an

21 iunie 2021. Ce înseamnă solstițiul de vară și câte ore are cea mai lungă zi din an
21 iunie 2021. Ce inseamna solstitiu de vara si cate ore are cea mai lunga zi din an

21 iunie notează solstițiul de vară și, odată cu ea, ne bucurăm de cea mai lungă zi din an. Longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°, fiind momentul solstiţiului de vară, care marchează începutul verii astronomice, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti. Ce schimbări aduce acest fenomen astral.

Ce înseamnă solstițiul de vară și câte ore are cea mai lungă zi din an

Solstițiul de vară din data de 21 iunie marchează începutul verii astronomice. Astăzi este cea mai lungă zi din an, oamenii bucurându-se de lumina zilei pentru 15 ore și 32 de minute, iar de întuneric doar 8 ore şi 28 de minute.

Te-ai gândit vreodată de unde vine numele de solstiţiu? Denumirea se traduce prin sintagma „soarele stă” și presupune că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. În această zi, Soarele se află la culminaţie la 67° 52′ deasupra orizontului, pentru latitudinea medie a ţării noastre.

De asemenea, crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopţi albe”.

„Pământul execută atât o mişcare anuală de revoluţie în jurul Soarelui, cât şi o mişcare diurnă de rotaţie în jurul axei polilor tereştri. Axa polilor păstrează (în prima aproximaţie) o poziţie fixă în spaţiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33′. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt luminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor şi a nopţilor, precum şi succesiunea anotimpurilor.”, notează cei de la descoperă.ro.

Tradiții și superstiții în ziua solstițiului de vară 2021

Conform tradițiilor străvechi, solstiţiul de vară îi ajuta pe muncitorii câmpului să-și calculeze timpul pentru a programa muncile culturile agricole. De asemenea, în România solstițiul de vară se sărbătorește odată cu Sânzienele sau Drăgaica. Se spune că aceste zâne bune se pot transforma în Rusalii, zâne rele, iar lumea trebuie să reflecte asupra lucrurilor malițioase pe care le-au făcut și să se schimbe.

În China antică, solstiţiul de vară era asociat cu energiile feminine „yin”, sărbătorind astfel Pământul și feminitatea. Aceasta era o sărbătoare complementară solstiţiului de iarnă, care era asociat cu Raiul, masculinitatea şi energiile „yang”.

Tot pe energia feminină, se spune că în vechea Galie se sărbătorea Eponea, zeiţa fertilităţii şi protectoarea cailor, în timp ce în zonele populate de triburile germane, slave şi celtice se aprindeau focuri uriaşe. Băştinaşii din America de Nord aveau diverse ritualuri prin care sărbătoreau Soarele, cu dansuri şi post alimentar.

După răspândirea creştinismului, în Europa, multe obiceiuri păgâne au fost preluate de această religie. În zone din Scandinavia, solstiţiul de vară a fost în continuare sărbătorit sub forma „Midsommar” sau ziua mijlocului verii. Asociate la rândul lor sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar şi poartă în unele locuri şi numele „Cap de vară”.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI