20 de ghicitori românești, tradiționale. Câteva sunt chiar ușoare. N-ai cum să nu te prinzi

Există o mulțime de ghicitori românești, tradiționale care au fost transmise mai departe, pe cale verbală sau scrisă, din generație în generație. Îți dezvăluim unele dinte cele mai bune ghicitori pe care le-a dat folclorul românesc, iar unele sunt foarte vechi.

Ghicitori românești tradiționale: ce sunt, de fapt, ghicitorile

Încă de când suntem copii ni se spun ghicitori pentru că sunt nostime, educative și antrenează în special mințile tinere. Se spune că ghicitorile sunt și un indicator al gradului de inteligență al fiecăruia, atât din partea celui care le creează, cât și a celui care ghicește din prima.

O ghicitoare este o formulă verbală sau scrisă, de regulă, o creație populară în versuri, prin care se enunță, în termeni metaforici, trăsăturile unei ființe, ale unui lucru, fenomen, etc. Miza este să identifici, prin asocieri logice, despre ce este vorba.

Cum arăta Gabriela Lucuțar acum 10 ani, înainte să devină Regina Întunericului. Nimeni nu a recunoscut-o!

Câți bani i-a oferit Silviu Prigoană lui Teo Trandafir ca să se mărite cu el: ”I-a căzut fața!”

Atac la Silviu Prigoană, chiar și după ce a murit! ”L-am blestemat!”

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Ghicitorile au apărut încă din Antichitate, chiar dinainte de a apărea scrisul. Una dintre cele mai cunoscute și care s-a păstrat până azi, a fost inclusă de Sofocle în tragedia Oedip rege.

„Ce merge în patru picioare dimineața, în două picioare la prânz și în trei seara?”

Răspunsul este oarecum evident: omul. Este, probabil, una dintre cele mai cunoscute ghicitori și aproape oricine o știe.

Ghicitori românești care datează de la începutul anilor ’40

„Am un copac cu patru crăci: una înverzeşte, una rodeşte, una vestejeşte şi una stă uscată.” (anotimpurile)

„Ce trece prin vamă şi nu se bagă în seamă?” (vântul)

„Cine aleargă şi nu oboseşte, şi natura o-nverzeşte?” (apa)

„Ce e greul casei la omul sărac?” (birul)

„Găina verde şi ouăle galbene.” (cartofii)

„Am o casă cu patru uşi/ Pe una intru şi pe trei ies deodată.” (cămaşa)

„Pe apă înoată/ Şi-n pământ nu putrezeşte.” (cărbunele).

„Sus tună,/ Jos răsună,/ Ciorile se adună.” (călugării)

„Cloşca de lemn,/ Puii de piele.” (casa)

„Din pământ mă nasc,/ În apă mor,/ La aer mă veştejesc,/ La foc mă întăresc.” (cărămida)

„Ce e mai lung decât drumurile/ Şi mai lat decât mările,/ Şi mai frumos decât florile/ Şi mai urâcios decât babele,/ Şi mai drag decât icoanele,/ Şi mai rău decât tunurile,/ Şi mai întunecos decât pivniţele?” (cerul)

„Burduşel umflat, umblă noaptea pe sub pat.” (ploşniţa)

„Cine arde şi nu scoate fum?” (soarele)

„Două gheburi, iar pe spate/Oameni, mărfuri – duce greu./Tare-aş vrea măcar o dată/Pe un gheb să urc şi eu./Am văzut şi o copilă/Pe un gheb la o … „(cămilă)

„Noaptea îl privesc şi-mi pare/O umbrelă mare, mare,/Pe umbrelă-s mii şi mii/De steluţe argintii./Hai să dezlegăm misterul,/O umbrelă este…” (cerul)

„Am un bou roşu. Unde se culcă iarba nu creşte.” (focul)

Ghicitori cu caracter licențios

• „Piele vie, piele moartă, dai din fund și intră toată!” (cizma)
• „E rotundă și e cârnă și cu capu-n jos atârnă!” (ghinda)
• „Deget nu e, unghie n-are, dar atârnă-ntre picioare. Orișicine se întrece, s-o apuce și s-o frece.” (țâța vacii)